Pătlagina tratează tusea, infecțiile urinare și scade colesterolul

Foarte mulți oameni au văzut această plantă, dar nu s-au gândit câte beneficii are pentru sănătate. Cu siguranță majoritatea oamenilor au înlăturat-o din grădini. Este vorba despre pătlagină! Cunoscută din timpuri străvechi pentru calităţile sale terapeutice, pătlagină, numită şi limba oii, limba şarpelui, limba broaştei sau mama ploii, în funcţie de zona geografică, creşte spontan pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în păşuni şi luminişuri, pe câmpie, la deal şi la munte.

Nu este o plantă pretenţioasă şi, dacă ai nevoie de binefacerile ei, o găseşti şi iarnă, cu frunză tot verde, sub stratul gros de zăpadă.

De la pătlagină, în scop terapeutic se folosesc frunzele, bogate în vitamina A, C şi K, în mucilagii şi tannin, dar şi în minerale: calciu, fier, zinc, magneziu.

3 poze | Vezi galeria

Județele afectate de indunații au primit primele ajutoare promise de guvern

Ajutoare de 56 milioane lei, în 2018, de la Ministerul Agriculturii, pentru creşterea animalelor

În această perioada, când infecţiile respiratorii fac zilnic noi victime, este foarte util să ai în casă pătlagină pe care să o poți folosi intern, în caz de bronşite, astm, diaree, ulcer gastroduodenal, în hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, tuşe, reumatism, stomatite, ateroscleroza, hemoragii, dar şi extern, în caz de abcese, herpes, bube, tăieturi, furuncule, inflamaţii articulare de natură reumatică, anumite forme de cancer de piele, ulcer, varicoze.

Infuzia şi frunzele proaspete de pătlagină se folosesc în tratarea întepaturilor de insecte, a furunculelor, în tratamentul extern al hemoroizilor. Decoctul din frunze de pătlagină tratează răni vechi, greu vindecabile.

Cataplasmele cu pătlagină calmează durerile provocate de zona zoster. Frunzele de pătlagină proaspăt culese, bine spălate şi uscate într-un prosop curat, pot fi puse direct pe răni sau furuncule, după ce s-a trecut peste ele cu sucitorul, pentru a lasă zeamă.

În caz de răceală, dureri în gât şi în piept, tuşe, se pot bea trei – patru căni de ceai de pătlagină pe zi. Peste una – două linguriţe de plantă uscată şi mărunţită se toarnă 200 ml de apă fierbinte, se acoperă vasul şi se lasă la infuzat câteva minute. Se strecoară, se îndulceşte cu miere de albine polifloră sau puţin zahăr şi se bea cald, înghiţitură cu înghiţitură, pe parcursul a 10 – 15 minute. Dacă te doare gâtul, ceaiul nu se bea fierbinte deoarece s-ar irită şi mai tare gâtul şi întârzia vindecarea.

Puţini ştiu că pătlagină, sub formă de tinctura, preparată în casă, primăvară, din frunze tinere, tratează şi infecţiile urinare. Tinctura de pătlagină poate fi folosită timp de doi ani de la culegerea plantei.

Se umple un borcan cu frunze proaspete de pătlagină, fără a le îndesă, peste care se toarnă alcool alimentar, ţuică preparată acasă sau votcă, în aşa fel încât să le acopere. Vasul, bine închis, se lasă la macerat 15 zile, timp în care se agită de câteva ori pe zi. Apoi, se strecoară şi tinctura se păstrează la rece, în sticle mici, închise la culoare. Se iau câte 10 – 15 picături sau chiar o linguriţă, diluată în apă, împotriva afecţiunilor pomenite mai sus.

Tinctura diluată în apă se foloseşte, sub formă de spălături bucale, şi contra durerilor de dinţi. De asemenea, se face gargară contra stomatitelor, faringitelor, laringitelor, aftelor şi a altor infecţii ale gurii.