După 40 de ani de căsnicie, un cuplu de bătrâni trecuți de 70 de ani au decis să divorțeze pe seama neînțelegerilor. În timpul căsniciei au existat foarte multe certuri între ei, dar au trecut cu vederea de dragul copiilor. Hotărâți să pună capăt neînțelegerilor după cei 40 de ani în care au fost soț și soție, bătrâneii au mers la avocat pentru a rezolva situația.
Foarte nedumerit de decizia lor, avocatul le-a înmânat totuși actele de divorț, dar în acel moment soția a spus: “Eu chiar te iubesc, dar nu mai pot continua așa. Îmi pare rau…”, dar soțul a aprobat că o înțelege.
Privindu-i triști și abătuți, avocatul le-a propus să meargă împreună să ia cina în oraș, iar ei au acceptat. În timpul cinei nu a vorbit nimeni, dar când a fost servit primul fel de mâncare, pui la tigaie, bătrânul a luat copanul și l-a pus în farfuria soției: “Ia tu copanul, este favoritul tău”, dar femeia a spus: “Asta a fost mereu problema, niciodată nu te-ai gândit la cum mă simt eu. Nu știi că urăsc copanele?”
În acea noapte niciunul din ei nu a putut să adoarmă. După multe ore în care era nehotărât dacă să o sune pe bătrână și să îi spună cât de mult o iubește și că nu își imaginează viața fără ea, bătrânul a luat telefonul să apeleze, însă nu i-a răspuns.
Bătrâna era copleșită de toate momentele petrecute împreună în cei 40 de ani de căsnicie, însă nu înțelegea cum este posibil ca el să nu fi cunoscut-o foarte bine. Nu i-a răspuns bătrânului pentru că nu mai avea niciun rost să vorbească din moment ce căsnicia lor a luat sfârșit.
A doua zi, aflând că bătrânul a murit, a alergat la apartamentul lui să îl vadă pentru ultima dată. Acesta era întins pe canapea, dar cu telefonul încă în mână, de parcă aștepta un semn de la ea.
După înmormântare, femeia s-a dus să facă curat în acea casă, iar într-un sertar a găsit un bilet pe care scria numele ei:
“Pentru draga mea soție,
În momentul în care citești asta, sunt sigur că nu mai sunt în preajma ta. Aici vei găsi niște bănuți pe care i-am strâns toată viața mea. Deși nu sunt foarte mulți, sper că vor fi în măsură să mă ajute să îmi țin promisiunea pe care ți-am făcut-o în ziua nunții noastre. Nu mai pot avea grijă de tine, însă vreau să folosești acești bani în momentele dificile din viața ta. Vreau să știi că voi fi întotdeauna lângă tine. Te iubesc!”
Emoționată și cu mare regret în suflet, femeia a rămas în acea casă pentru a trăi cu amintirea soțului ei.