Municipiul Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Numele marelui câștigător a fost anunțat vineri, la Biblioteca Națională a României, de Comisia de selecție. Decizia a fost luată de un juriu internațional delegat de UE. Nicolae Robu, primarul Timişoarei, s-a declarat foarte bucuros că oraşul pe care îl conduce a câștigat competiția, însă admite că această victorie reprezintă ”o răspundere uriaşă” şi este convins că ”greul de acum începe”. România va avea pentru a doua oară un oraș desemnat ca fiind Capitala Culturală a Europei, după ce municipiul Sibiu a găzduit evenimentul cultural în anul 2007.
La prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii 2021 au candidat oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Echipa care a lucrat pentru municipiul București a numit candidatura “Orașul in-vizibil”, clujenii au ales sloganul “Servus 2021“, Baia Mare a propus programul “Cultura Ospitalității”, iar Timișoara – “Luminează orașul prin tine”.
Primarul municipiului Timișoara, Nicolae Robu: Este o victorie de echipă
Primarul municipiului Timișoara, Nicolae Robu, a declarat că acest succes este o victorie de echipă. Edilul și-a arătat convingerea că orașul va purta cu onoare prestigiosul titlu.
“Sunt foarte emoţionat. Vreau să mulţumesc comunităţii timişorene. Este o victorie de echipă, toţi timişorenii au contribuit. Vreau să mulţumesc şi echipei de proiect, pentru că a muncit enorm şi a muncit competent. A fost dăruire. Mulţumesc administraţiei şi consilierilor locali, mulţumesc tuturor. Liderilor bisericilor, rectorilor tuturor instituţiilor, liderilor comunităţilor etnice. Suntem conştienţi că greul acum începe, este o răspundere uriaşă, pe parcursul celor cinci ani care urmează vom exercita, sper, cu onoare acest prestigios titlu”, a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu, potrivit Mediafax.
Candidatura municipiului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 s-a construit în jurul conceptului de “lumină”. De altfel, sloganul candidaturii este “Luminează oraşul prin tine!”, iar urbea de pe Bega se bucură de o adevărată istorie în această privinţă.
“Pornind de la puternica metaforă a luminii, dorim să “exportăm” valorile în care credem în alte oraşe din Europa, pentru a stimula o atitudine deschisă, vizionară, în rândul cetăţenilor”, se menţionează în proiectul prezentat.
Candidatura oraşului de pe Bega nu a ocolit criza europeană şi vorbeşte despre răspândirea xenofobiei, a terorismului şi frincii, menţionând că Europa are nevoie de curaj, optimism şi energie, principii pe care se bazează programul cultural Timişoara 2021.
“Timişoara trebuie să lase la o parte nostalgia şi să-şi scrie un destin contemporan, pentru a juca din nou un rol principal în regiune, de data aceasta prin cultură. Asumându-şi această candidatură, Timişoara doreşte să devină un oraş în care excelenţa culturală le conferă încredere de sine cetăţenilor săi şi puterea de a provoca schimbări prin participare şi implicare. De-a lungul timpului am dovedit că putem iniţia transformări în momente cruciale. Scopul nostru acum este să restabilim capacitatea cetăţenilor de a face schimbări şi de a contribui la o Europă revitalizată”, motivează echipa proiectului de candidatură necesitatea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.
Oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit în susţinerea instituţiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent şi ONG-urilor, arată news.ro.
Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu ”staţii- program/proiect” şi trasee pe şi de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni, locuri. Planul timişorenilor este de a implica regiunea Banat “care se întinde pe trei ţări: România, Serbia şi Ungaria” în proiecte şi să inspire valori precum interculturalitatea şi multiconfesionalitatea, încurajarea diversităţii, colaborării şi empatiei întregii Europe.
Timişoara se bazează pe venituri de 48,5 milioane de euro, din care 91% din sectorul public, pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale.
Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraş din Uniunea Europeană, din ţări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de oraşe vor fi deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene, arată Mediafax.
Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două oraşe, din ţări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se aşteaptă ca oraşele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator şi susţinut care să accentueze bogăţia, diversitatea şi similarităţile culturii europene în faţa unui public internaţional.