România și Bulgaria nu au fost pregătite să adere la Uniunea Europeană iar decizia a fost una eminamente politică, titrează Euractiv. Detaliile cu privire la intrarea celor două țări în UE au fost făcute publice de un membru al Curții Europene de Conturi.
Discuția despre România și Bulgaria a survenit în contextul în care, Istvan Szabolcs Fazakas, membru al Curții Europene de Conturi, a prezentat raportul instituției despre asistența de preaderare acordată țărilor din zona Balcanilor de Vest.
Potrivit celor de la Euractiv, Fazakas și-a adus aminte de experiența sa din timpul în care a condus Comisia de Control Bugetar din cadrul Parlamentului European. Perioada a coincis cu cea în care România și Bulgaria se pregăteau pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Istvan Fazakas a declarat că, potrivit raportului Curții Europene de Conturi, România și Bulgaria nu erau pregătite în 2006 pentru aderare. Cele două țări aveau nevoie de mai mult timp pentru a se reforma iar autoritățile europene considerau că Bulgaria și România nu vor reuși să absoarbă corect fondurile europene. Fazakas a transmis punctul de vedere al auditorilor către comisarul Olli Rehn, care atunci se ocupa de extinderea Uniunii Europene. Acesta ar fi precizat că decizia ca România și Bulgaria să adere la UE în 2007 a fost una politică, votată de țările Uniunii, iar specialiștii nu aveau altceva de făcut decât să se asigure că la 1 ianuarie, cele două state vor fi membre ale UE. Potrivit lui Fazakas, Rehn ar fi declarat că are “mâinile legate” și că “decizia politică a fost luată de statele membre, la recomandarea Comisiei Europene.”
Fazakas a mai adăugat și faptul că presiuni similare s-ar fi făcut și în 2013 pentru aderarea Croației. În ceea ce privește o viitoare extindere a Uniunii Europene, oficialul a declarat că de această dată nu va exista această presiune a timpului și asta pentru că președintele Jean-Claude Juncker a declarat că nu vor fi acceptate noi state, înainte de 2020.
Raportul prezentat luni de Curtea de Conturi Europeană analiza modul în care au fost cheltuite fondurile de preaderare în țări precum Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia. Și pentru aceste state, lipsa reformelor instituționale dar și capacitatea scăzută a autorităților administrative de acționa, reprezintă o problemă în procesul de aderare la Uniunea Europeană.