Guvernul de tehnocrați, pe ultima sută de metri. Plusurile și minusurile „Guvernului Meu” – ANALIZĂ

Guvernul de tehnocrați a intrat pe ultima sută de metri înainte de alegerile parlamentare din 11 decembrie. Cu modificări în sistem legate mai ales de deblocarea unor proiecte și de transparența instituțională, dar și cu pași majori privind debirocratizarea, Guvernul condus de premierul Dacian Cioloș s-a făcut remarcat în ultimele zece luni ca fiind unul al schimbărilor în interesul cetățeanului. Au existat însă și gafe în urma cărora unii miniștri au fost puși pe făraș.

Primul pas a fost făcut în februarie 2016, la câteva luni de la instalarea la Palatul Victoria, când vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a anunțat activarea unei platforme online a Comisiei de Tăiat Hârtii. Prin intermediul acestei Comisii online, toți cetățenii pot împărtăși din experiența lor cu administrația, în așa fel încât Guvernul să poată identifica acele proceduri birocratice care ar putea fi simplificate prin intermediul sistemelor informatice.

Prin aceste măsuri se dorește înlocuirea documentelor legalizate cu declarații pe proprie răspundere pentru evitarea costurilor suplimentare, dar și înlăturarea documentelor și procedurilor care nu se mai justifică și înlocuirea lor cu proceduri digitale.

Între timp, au fost eliminate copiille legalizate, mai ales pentru înscrierea la școli și universități, cetățenii nu mai trebuie să solicite și să plătească pentru cazierul judiciar, din toamnă fiecare cetățean își va putea plăti online taxele și impozitele, la ghișeele ANAF se poate plăti cu cardul, iar din iulie a fost creată aplicația gratuită „Inspectorul Pădurii” prin care cetățenii pot verifica transporturile de lemne.

Dacian Cioloș, despre blocarea audierilor: Arată că au multe lucruri de ascuns. Tratează Parlamentul României ca…

Cioloș, despre bilanțul lui Daea: Cifre și recorduri la hectar, ca pe vremea când mâncam salam…

În plus, Ministerul Fondurilor Europene a lansat o linie de finanțare care sprijină atragerea tinerilor profesioniști pentru a preda în școli defavorizate din întreaga țară. La începutul lunii august, Guvernul a făcut un apel în rândul specialiștilor IT care ar putea să pună umărul la crearea unei „administrații moderne și prietenoase”.

„Într-o țară precum România, cunoscută în toată lumea pentru competențele în domeniul IT, în mod paradoxal, performanța acestui sector nu este aproape deloc cuplată la administrația publică. Programul lansat astăzi, GovITHub, se dorește a fi o platformă care să reunească oamenii care au curajul și încrederea să facă o pauză din activitatea lor în mediul de afaceri și să vină să dea o mână de ajutor. Ideile lor inovative, valorificate la maximum în zona serviciilor publice pot crea acea administrație modernă și prietenoasă pe care ne-o dorim cu toții”, a menționat Cioloș la începutul lui august prin intermediul paginii sale de Facebook.

Zilele trecute, premierul Dacian Cioloș anunța pe Facebook că se văd primele rezultate de la adoptarea primului pachet pentru simplificare: mai puține documente pe care oamenii trebuie să le aducă la instituții, mai puține drumuri la ghișee, mai puține cheltuieli.  Rezultatele au fost contestate însă de unii utilizatori ai rețelei de socializare, comentariul unui român ieșind în evidență după răspunsul premierului care a făcut ocolul presei.  “Mergeţi înapoi la Bruxelles!” i-a scris internautul nemulțumit de măsuri, iar răspunsul premierului a venit prompt: “Nicio grijă, nu merg nicăieri. Mai am treabă aici”.

De altfel, miniștrii lui Cioloș au realizat chiar și un clip cu măsurile de simplificare a birocrației, pe care l-au postat vineri pe Youtube.

De departe însă, proiectul în care sunt implicați cei mai mulți români datorită inițiativelor Guvernului Cioloș este campania pentru” Cumințenia Pământului”. „Brâncuși e al meu. Eu donez”, este sloganul campaniei care are ca scop strângerea sumei de șase milioane de euro pentru achiziţia operei lui Constantin Brancuși.

Guvernul de tehnocrați – Minusuri

În ciuda politicii de comunicare pro-cetățeni, Guvernul tehnocrat și-a știrbit imaginea din cauza unor propuneri discutabile lansate pe piața publică de o parte a membrilor săi. Plafonarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului și majorarea taxelor pentru românii înregistrați cu activități independente prin schimbarea Codului Fiscal sunt doar două dintre măsurile care au bulversat românii.

În plus, încă de la instalare, Guvernul condus de premierul Dacian Cioloș a fost atacat de către politicieni, inclusiv de către Traian Băsescu, preşedintele Mişcării Populare. La doar câteva zile de la instalare, Traian Băsescu le-a transmis membrilor  Guvernului Cioloş, pe care i-a comparat cu mecanicii de locomotive, ”să tragă frâna trenurilor pe care nu le controlează” înainte de a se îndrepta „pe toată viteza… spre dezastru”.

Cele mai multe atacuri le-au primit însă din direcția social-democraților, în frunte cu Victor Ponta. Fostul premier nu ratează nicio oportunitate de a-i critica pe tehnocrați, chiar și atunci când aceștia din urmă vin cu argumente care să demonteze spusele lui Ponta.

Ponta a spus în iunie că miniștrii Guvernului Cioloș se pregătesc „să iasă din scenă în modul cel mai jalnic posibil” fiind evident „că nu sunt în stare de nimic și că rezultatele lor până la sfârșitul anului vor fi dezastruoase”.

„S-au hotărât la spartul targului să găsească vinovați pentru propria incompetență (sigur că „Greaua Moștenire” e metoda clasică)! Și Propaganda jubilează ca înainte de alegerile locale când ne anunțau că Predoiu va fi ‘elected’ Primar General”, a menționat Victor Ponta pe pagina sa de Facebook.

Reacția vehementă a fostului premier a venit atunci în contextul în care mai mulți miniștri din Guvernul Cioloș au anunțat că vor face publice toate „neajunsurile” pe care le-au întâmpinat din cauza acțiunilor fostului Guvern.

Cea mai acerbă „luptă” între tehnocrați și social-democrați a fost cea legată de absorbția fondurilor europene. Când Ghiță și Ponta susțineau că tehnocrații „au reușit absorbție zero”, ministrul Fondurilor Europene a transmis un mesaj prin care a povestit toate neajunsurile lăsate „moștenire” de vechiul cabinet, pe care a trebuit să le repare.

Nouă miniștri schimbați în zece luni de mandat

Ana Costea (Ministerul Muncii), Aura Răducu (Fonduri Europene), Vlad Alexandrescu (Cultură), Patriciu Achimaș Cadariu (Sănătate), Adrian Curaj (Educație), Dan Costescu (Transporturi), Marius Bostan (Comunicații) şi Dan Stoenescu (Românii de pretutindeni) și Petre Tobă (MAI) sunt cei nouă miniștri care au părăsit cabinetul premierului Cioloș în cele zece luni de zile de la preluarea mandatului.

Dacă unii dintre ei au plecat de bunăvoie, dându-și demisia după ce au fost criticați în legătură cu mai multe proiecte (Ana Costea a renunțat la funcție din cauza proiectului legii salarizării personalului bugetar, iar Vlad Alexandrescu din cauza crizei de la Operă), alții au fost revocați din funcție de către premier.

Prima remaniere a cabinetului a avut loc la începutul lunii iulie, când au fost schimbați patru miniștri.

Ultimul care a plecat cu o demisie a fost Petre Tobă. Șeful MAI a renunțat la funcție după ce DNA a solicitat urmărirea sa penală pentru acuzația de favorizare a infractorului în dosarul DIPI.

Primele semnale despre un viitor guvern politic

Președintele Klaus Iohannis a subliniat luni faptul că „o țară trebuie să aibă un guvern politic” și că guvernul de tehnocrați a fost „o soluție de criză”.

„Despre discuţia cu premier tehnocrat şi premier politic… Eu pot să vă spun părerea mea foarte simplu şi foarte clar: o ţară trebuie să aibă un guvern politic. E simplu de tot”, a menționat șeful statului, într-o scurtă declarație de presă, după participarea la o festivitate școlară. Potrivit președintelui României, Guvernul tehnocrat condus de premierul Cioloș a fost o soluţie “de criză”, pe o perioadă limitată.

Una peste alta, Guvernul Cioloș mai are la dispoziție trei luni de zile să-și ducă la capăt mandatul și să lase în urmă o „moștenire” debirocratizată, așa cum și-a propus. Rămâne de văzut dacă după alegerile din toamnă tehnocrații își vor mai continua activitatea „în lumina reflectoarelor” sau dacă politicienii vor reuși să revină în forță pe prima scenă a politicii românești.