Cum să pregătești ouă „împiestrite” de Paște – FOTO

Dacă este Vinerea Mare, gospodinele din Cupşeni, o localitate aşezată în Ţara Lăpuşului, județul Maramureș,  au de „împiestrit” ouă. Meşteşugul este păstrat din moşi strămoşi iar ziua special dedicată acestui ritual este Vinerea Mare. „Am învăţat să încondeiez ouă de la bunica şi de la mama mea şi la noi aşa se fac ouăle”, spune Victoria Filip, o săteancă. Este directorul Căminului Cultural din Cupşeni şi spune că n-ar renunţa la tradiţie pentru nimic în lume. „Aşa ştim noi de la strămoşi şi aşa se va păstra şi în continuare, mai adaugă Victoria Filip.

Meşteşug „cu secrete”

Pentru ca ouăle care vor fi încondeiate să iasă fără cusur, se aleg cele mai frumoase din cuibar, de preferat cele cu coajă mai deschisă la culoare. Se spală bine cu apă şi detergent „pentru degresare”, se fierb în apă cu sare, se răcesc şi apoi se începe lucrul migălos al „împiestririi”. „Se lucrează cu trei rânduri de ceară şi tot atâtea de vopsea. Trebuie să se răcească bine între straturile de ceară şi vopsea altfel nu ies, culorile se pocesc”, dezvăluie femeia unul dintre secrete. După ce se aplică primul strat de ceară, oul se bagă în vopsea galbenă şi după de ce usucă se lucrează cu ceară pe galben. Se bagă apoi în vopsea roşie. „Faza cu vopseaua roşie se mai numeşte şi potorit. Pe această vopsea se lucrează cu ceară mai groasă pentru a nu se şterge”, spune Victoria Filip. La final se bagă ouăle în vopsea închisă la culoare, verde, albastră sau chiar neagră.

Rezultate BAC 2018. Primele note și depunerea contestațiilor

Maramureş: Sutele de probe ADN recoltate nu corespund cu cele din cazul fetiței violate și ucise

10 poze | Vezi galeria

Doar desene agricole

Pentru că ouăle sunt printre cele mai importante în ziua de Paşte şi coşul care se duce la biserică pentru sfinţit este mândria sătencelor, localnicele din Cupşeni îşi dedică o zi întreagă acestei îndeletniciri. „Un ou se ia în mână şi de câte cinci sau şase ori. Îţi mănânci o zi întragă cu împistritul dar merită efortul pentru că ouăle sunt deosebite”, explică Victoria Filip. Desenele folosite sunt în majoritate de inspiraţie agricolă, respectiv se desenează spice, cruci, coarne de plug sau inimi. „Se face în primul rând o peteică, un fel de plasă cu ochiuri mai largi în care se desenează apoi cruci, inimi, luna, soarele, spice de grău sau coarnele plugului”, adaură Victoria Filip.

Tradiţie reînviată

Pentru o bună perioadă de timp meşteşugul încondeierii ouălor a fost uitat în Cupşeni dar, de o vreme acesta a renăscut. „Le era mai simplu femeilor să vopsească ouă şi să lipească pe ele tot felul de desene cumpărate din comerţ. Acum găseşti tot felul de variante de vopsele dar cine a mai văzut ouă roz sau turcoaz? Ouăle tradiţionale sunt cele roşii, verzi şi albastre”, spune Victoria Filip. Deşi credea că meşteşugul încondeierii ouălor va dispărea odată cu ea şi alte câteva femei din generaţia ei care se mai încumetau la o asemenea muncă, de doi ani încoace, tinerii din sat se arată din ce în ce mai interesaţi să înveţe şi ei. „O vremea l-au lăsat dar acum tot mai mulţi tineri, tinere, doresc să înveţe să împiestrească ouă, să continue tradiţia. Nu pot decât să mă bucur”, concluzionează maramureşeancă.

9 poze | Vezi galeria

Ţara Lăpuşului nu este singura zonă din Maramureş unde se păstrază meşteşugul încondeierii ouălor de Paşte. Şi în Maramureşul voievodal, în numeroase comunităţi, această artă este la loc de cinste.