Cu colacu la Nănașu’. Cele mai frumoase tradiții de Paște din Nordul țării

În Țara Oașului,  județul Satu Mare, primăvara, cea mai importantă sărbătoare a creştinilor este Paștele. Pregătirile gospodinelor încep încă din Joia Mare, când se face curat în casă şi încep să se pregătească prăjiturile şi cozonacii.

În Vinerea Mare (Vinerea-Seacă) se ţine ajun, se posteşte şi se „împistresc” (înroşesc) ouăle, se fac coci şi pâine, se dă pomană celor sărmani întru pomenirea celor morţi. În sâmbăta de Paşti, gospodinele pregătesc bucatele tradiţionale ce vor împodobi masa de sărbătoare. În dimineaţa zilei de Paşti, oşenii, îmbrăcaţi cu cele mai frumoase costume populare, duc în coşuri de nuiele („coşarca păştii”) diferite bunătăţi – pasca, friptura de miel, cârnaţii afumaţi, şunca, cozonacii, vinul, ouăle vopsite – spre a fi sfinţite de preot, la biserică.

În majoritatea localităţilor din Oaș există obiceiul ca, în fiecare an, de Paşti, fetele să-şi confecţioneze/ achiziţioneze un nou costum popular cu care vor merge la biserică, dar şi la danţ.

A doua zi de Paşti în unele localităţi din Ţara Oaşului există obiceiul ca finii să meargă în ospeţie la naşi („nănaşi”), finii ducând naşilor un colac frumos ornamentat (“împistrit”) şi un ol cu vin. Deasemenea, mai există obiceiul ca în ziua de Paşti, imediat după sfinţirea păştilor, feciorii şi fetele să alerge cu pasca pentru a ajunge primii acasă în speranţa că se vor căsători în anul acela. Se mai presupune că, cel care va ajunge primul acasă va avea noroc, va fi cel dintâi în sat, îi va merge bine tot anul şi nu se vor lega bolile de el.

Au fost stinse primele focare de pestă porcină într-o comună din Satu-Mare

Fetiță de doi ani, pierdută în câmp, găsită după aproape 20 de ore de căutări

Nănașa se pregătește să-și primească finii cu colac. Pe masă se pune mâncare bună și băutură pentru fini, neputând să lipsească boacele oșenești, pita de mălai și cozonacii. Finii îș doresc să joace și să țâpurească, așa că Nănașa a chemat și ceterașii. Finii aduc în dar un colac, care de care mai ”fain” și un ol de lut.

Nănașa pregătește niște boace cum numa ea știe să gătească, atât de bune și gustoase. Și pentru că e sărbătoare, Nanașa își expune cu mare ștergarele făcute chiar de Nănașă.

Nănașa închina un pahar de pălincă să trăiască finii.

”Bem un pahar de pălincă să trăim mulți ani să-i mai putem primi pe fiini.

După un pahar de pălincă, urmează dansul. Nănașa noastră s-a pregătit special pentru această mare sărbătoare, care datează din vechime.

Un alt obicei din a doua zi de Paște din Ţăra Oaşului, însă foarte puţin cunoscut, este înconjuratul bisericii, care se desfăşoară în a doua sau a treia zi după Paşti, în localitatea Racşa. În faţa bisericii, după slujbă, se adună feciori şi fete şi, după ce fac perechi (un băiat şi o fată), înconjoară astfel înlănţuiţi de trei ori biserica. Apoi, băieţii rămân pe loc, iar fetele fac un pas în faţă, schimbându-şi astfel perechile şi continuă „învârtitu’ besericii”.

În curtea bisericii, la acest spectacol asistă întreaga comunitate. Aici se proiectează şi viitoarele căsătorii, căci mama unui băiat discută pe margine cu mama unei fete admirându-şi copiii şi vorbind despre posibilitatea unirii celor doi. Însă, înainte de orice semnificaţie tradiţională, acesta este un veritabil obicei al prieteniei, al apropierii sufletești, deoarece sărbătorile pascale sunt sărbătorii ale familiei, ale comunității.