Pomană pentru străini. Ieftine și de vânzare, terenurile agricole sunt afacerea anului

Terenurile agricole din Transilvania de Nord-Vest sunt ieftine, dar prea fărămițate pentru ca un investitor mare să poată să cumpere suprafețe întinse. Poate și de aceea, în zona noastră nu prea există mari exploatații agricole, iar cei mai mari fermieri sunt străinii care în anii ’90 au cumpărat suprafețe mai mari de teren. Chiar dacă, în ultimii ani, prețul s-a dublat aproape în toate județele, afacerile cu terenuri agricole rămân încă profitabile.

CLUJ
Terenurile agricole sunt fărămițate
Prețurile terenurilor agricole, sau cu destinație agricolă, în județul Cluj variază între 0,20 euro / metru pătrat și 4 euro/mp. Cea mai mare parte dintre terenurile cu rată de fertilitate mare sunt însă arendate de asociații mari sau firme private și practic nu există terenuri dispponibile, potrivit specialiștilor.

“Prețul este cam 4 euro pe metru pătrat, indiferent de tipul terenului, însă e un preț de care se ține, nu se coboară sub acest nivel. Terenul e lucrat în general de asociații mari, în arendă, iar oamenii primesc 700 de kg la hectar, din produsul cultivat pe acel teren. Unii interesați să cumpere oferă mult mai puțin și atunci oamenii se mulțumesc cu produsele. Le-am și zis să nu vândă cumva, că terenurile au valoare”, explică Ioan Zeng, primarul comunei Mihai Viteazu, considerată una din zonele agricole cele mai bune din județul Cluj.

Conform edilului pentru unele proiecte mai mari pentru terenuri s-au plătit prețuri mai mari: 12 euro/mp pentru centrul logistic construit de Kaufland, respectiv 7 euro / mp, pentru exproprierile de la autostrada Transilvania. În schimb, pentru pășunile disponibile se cere mult mai puțin, aproximativ 4,.000 de lei la hectar.

INS: Valoarea producţiei agricole din România a crescut anul trecut cu 12,5%

Români care s-au îmbogățit după ce au cultivat-o în grădină! Un kilogram costă cât o garsonieră!…

10.000 de lei pe hectar, la Chinteni
În comuna Chinteni, din apropierea Clujului, terenurile destinate agriculturii se vând la hectar, cu circa 10.000 de lei, adică 1 leu /mp, respectiv circa 0,23 euro/mp.

“E interes destul de mic pentru astfel de terenuri, pentru agriculură. Se caută mai mult terenuri pentru construcții de locuințe, case sau duplexuri”, a precizat primarul Lucia Suciu.

Conform acesteia deținătorii de terenuri agricole, inclusiv cei care dețin suprafețe mai mari le cultivă individual.

Câmpia Transilvaniei, cea mai bună din punct de vedere agricol
Conform șefului Direcției Agricole Cluj, Iuliu Suătean, cele mai bune zone agricole din județ, cu terenuri lucrate, sunt în sud și centru, în Câmpia Transilvaniei, în comunele din zona municipiului Turda, până înspre Aiton, respectiv în zonele Frata-Mociu-Cămărașu. La polul opus se situează zonele dinspre granița județului cu Sălaj și Maramureș, cu terenuri mai puțin lucrate, asta pentru că se află și pe o “zonă deluroasă”.

Potrivit lui Săutean în prezent nu se realizează tranzacții de terenuri agrciole în județ, deoarece nu există terenuri disponibile pentru investitori de anvergură.

“Nu se prea tranzacționea. Suprafețele mai mari sunt luate în arendă. Lipsa investitorilor care să achiționeze terenuri agricole mai mari e dată de faptul că nu sunt suprafețe mari comasate. Nu poți să faci agricultură serioasă pe unu-două hectare”, a precizat șeful Direțciei Agricole Cluj, inginerul Iuliu Suătean.

Conform lui Suătean în comunele de la granița cu județele Mureș și Alba, până înspre Cluj-Napoca există mari asociații, respectiv ferme care lucrează terenul în arendă, în timp ce în comunele Viișoara, Frata, Ceanu Mare, Mociu, Cămărașu terenurile sunt lucrate în special în mod individual.

BIHOR
Preţul terenurilor agricole din Bihor s-a dublat
Liberalizarea pieţei funciare a dus la o creştere însemnată a preţului pentru terenurile agricole din judeţul Bihor, valoarea la hectar crescând cu circa 30%, iar în unele zone chiar s-a dublat.
Dacă în 2012, un teren bun, cum sunt cernoziumile din Cefa, Diosig şi Valea lui Mihai, se vindea cu 1500 euro pe hectar, acum fermierii nu dau mai ieftin de 2500-3000 euro. Suprafeţe mai ieftine se pot achiziţiona în parcelele inundabile din zona Avram Iancu, la preţuri între 800 şi 1000 euro, ceva mai scumpe, fiind pământurile din zona Salonta-Ciumeghiu, între 2500 – 3000 euro pe hectar.

Însă, spre deosebire de agricultorii din Arad şi Timiş unde piaţa e mai mobilă, bihorenii se hotăresc greu să vândă pământurile familiei. Fermierii susţin că proprietarii care au vrut să vândă au făcut acest lucru de mult iar ceilalţi preferă să-l dea în arendă, la un preţ de circa 150 euro la hectar.

“La noi 90% din terenuri sunt date în arendă de ani de zile. Poate că unii moştenitori l-ar da pentru un preţ bun, dar le este ruşine, că încă trăiesc bătrânii”, povesteşte deputatul PSD Ioan Roman, care lucrează aproximativ 70 hectare în zona Cefa şi care crede că preţul la hectar va creşte până pe la 3.500 euro. „Să dai 4-5.000 euro pe hectar în zona Cefa e curată nebunie. Îţi trebuie cel puţin 15 de ani să îţi amortizezi investiţia”, spune el.

Fermierii susţin că străinii care au vrut au intrat în România încă din anii ’90, cumpărând terenuri pe firme sau prin asociaţi români. “Povestea cu străinii care ne vor lua pământurile seamănă cu cea despre românii care vor invada Marea Britanie. Cine a vrut este deja aici, cine nu, n-o să vină nici de acum înainte”, susţine Ioan Cuc, un fermier din zona Salonta.

BISTRIȚA NĂSĂUD
Vânzarea terenurilor agricole este în declin la Bistrița. Livezile se vând cel mai repede în județ
Bistrițenii care au terenuri agricole de vânzare au slabe șanse să găsească vreun cumpărător în viitorul apropiat. Specialiștii care studiază piața imobiliară au observat o scădere dramatică în ultimii ani a tranzacțiilor cu pământuri, deși prețurile scad în fiecare an. Oamenii cer în medie între 3.000 și 5.000 de euro pe ar pentru un în municipiu, sau între 600 și 1.000 de euro pe ar în alte localități din județ. În 2008, aceleași terenuri se vindeau la prețuri de două ori mai mari în unele cazuri și se vindeau mult mai ușor.

„La terenuri nu am avut tranzacții aproape deloc, pot să spun că la cele agricole și de margine nu am făcut nicio tranzacție în ultimii doi ani. Rar de tot am vândut câte un teren de casă, un loc mic destinat construcției”, a spun Iacob Murza, administratorul unei agenții imobiliare din Bistrița.

Terenurile agricole se scot din circuit
Oamenii care vor să vândă terenurile agricole pe care le dețin încearcă să le facă potrivite construcțiilor, ca să aibă șanse să găsească cumpărători.

„Tendința e să se scoată din circuitul agricol pășunile sau fânețele în favoarea construcțiilor”, a precizat Cornelia Echim, consilier de specialitate în cadrul Direcției Agricole Bistrița-Năsăud.

Direcția pentru Agricultură a județului Bistrița-Năsăud are în evidență peste 535.000 de hectare de teren agricol și neagricol. Aproape o treime din terenurile agricole sunt reprezentate de pășuni, o altă treime o reprezintă terenurile arabile, iar restul suprafeței sunt fânețe, livezi și vițe de vie.

Terenurile cu livadă, scoase la vânzare pe bani frumoși
Sunt și bistrițeni care vând terenuri extravilane cu livadă la prețuri destul de mari. De exemplu la sat, în localitatea Ghinda, se vinde un teren de aproximativ șapte hectare , care are drum de acces de pământ și este doar parțial întăbulat, cu 5.000 de euro hectarul. Cumpărătorul va plăti așadar în jur de 35.000 de euro pentru o bucată de pământ care include totuși 400 de nuci, 4.500 de fire de coacăze și 100 de fire de viță de vie.

De șapte ori mai scump este însă la oraș, unde prețurile depășesc limita bunului simț. Tot un teren cu livadă, de doar 70 de ari din Bistrița costă 245.000 de euro. Proprietarul cere 35 de euro pentru fiecare metru pătrat din bucata de pământ de lângă șoseaua de centură, cu o deschidere la drum de 100 de metri și două căi de acces. Prețul foarte mare se explică și prin faptul că terenul agricol este pretabil oricărui tip de construcție și este conectat la toate utilitățile.

Potrivit unor date statistice, în Bistrița-Năsăud 70 la sută dintre livezi sunt acum în declin, iar multe dintre aceste suprafețe au fost preluate de firme cu profil agricol pentru a putea fi îngrijite. În județ există 8.371 de hectare de livezi, iar suprafața totală a terenurilor agricole este de aproape 294.000 de hectare.

SATU MARE
În Țara Oașului prețul unui hectar de teren poate ajunge la 10.000 de euro
În județul Satu Mare, cele mai mari prețuri la terenuri sunt în zona Oașului. În Călinești-Oaș, spre exemplu, prețul unui hectar de teren, în extravilan, se tranzacționează cu suma de 2300-2500 de euro. Deși aceste prețuri ale terenurilor agricole sunt mai mari decât media pe județ, ele sunt cu mult întrecute de prețul terenului în intravilan, în special ale celor propice construirii unei locuințe.

„La noi în comună, dat fiind că majoritatea tinerilor sunt plecați în străinătate, nu prea au căutare terenurile agricole din extravilan. În schimb, suprafețele din intravilan, cele care se pretează la construirea unei case, sunt foarte râvnite. Aceste terenuri se vând în momentul de față cu aproximativ 100 de euro arul (n.r. 10.000 de euro hectarul), iar majoritatea tranzacțiilor se efectuează între localnici”, ne-a declarat Gheorghe Copil, primarul comunei Călinești Oaș.

Acesta a mai adăugat că, spre deosebire de alte zone ale țării, în comuna pe care o conduce, dar și în cele limitrofe, nu există terenuri agricole aflate în proprietatea cetățenilor străini.

Italienii și austriecii au cumpărat sute de hectare în zona Tășnadului

Nu același lucru se poate spune despre comunele din zona Tășnadului. În acea parte a județului cetățenii străini dețin, într-o formă sau alta, suprafețe considerabile de terenuri agricole.

„În Cehal și Craidorolț s-au vândut suprafețe considerabile cetățenilor străini, de ordinul sutelor de hectare. Proprietarii sunt în general italieni și austrieci. În Tășnad și comunele aparținătoare nu se înregistrează acest fenomen, poate și datorită asociațiilor agricole românești, extrem de puternice în această zonă”, spune Vasile Mitrașca, primarul orașului Tășnad.

Acesta a adăugat că interesul străinilor pentru terenurile din comunele sus-amintite se datorează în special productivității ridicate a solului, dar și a prețului relativ redus al terenurilor agricole, de aproximativ 1500 de euro per hectar.

Totodată, spune edilul Vasile Mitrașca, cumpărătorii străini au profitat de lipsa de comunicare dintre guvernanți și țăranii simpli. „Oamenii s-au debarasat foarte ușor de terenurile mai îndepărtate de localitate. Este în mare parte vina guvernanților care nu s-au sinchisit să-i informeze cu privire la subvențiile pe care le pot încasa de la Uniunea Europeană. Prin urmare, acum, italienii și austriecii încasează în locul lor toate aceste subvenții”, adaugă primarul din Tășnad.

MARAMUREȘ
Puține ternuri agricole de vânzare
Prețurile la care se vând terenurile în județul Maramureș îi țin departe pe cumpărători. Mai mult, reprezentantul Guvernului în teritoriu spune că nici străinii nu fac coadă la achiziţia de suprafeţe agricole, tot din cauza prețurilor extrem de mari.

„Nu am nicio spaimă de cumpărare de terenuri în Maramureş. Nu am găsit astăzi o avalanşă de englezi, germani sau olandezi să vină cu cerere foarte mare de a cumpăra pământ”, declară Anton Rohian, prefectul Judeţului Maramureş.

Preţuri prohibitive
În acest moment, în Maramureş nu există mari latifundiari străini. Aceştia au fost speriaţi probabil de preţul foarte mare al terenurilor din judeţ. Astfel, pentru un ar de teren intravilan preţurile încep de la 2.500 şi ajung până la 3.000 de euro iar pentru terenuri extravilane încep de la 1.000 şi ajung până la 3.000 de euro pe arie.

„Străinii vor fi speriaţi de preţurile la teren din Maramureş. Terenurile care sunt ale fermierilor nu sunt de vânzare”, a declarat Rohian.

Străinii sunt aşteptaţi să investească
Pentru că nu are teren pe care să-l pună la dispoziţia străinilor pentru a face agricultură, prefectul spune că are alternative.

„Îi aştept pe străini să vină să investească. Avem o mulţime de spații care zac, spaţii zooehnice şi agroalimentare şi este mare păcat că nu se folosesc. La Sighetu Marmaţiei avem o bază de cercetare zootehnică unde acum 55 de ani s-a creat o rasă de vaci care poartă numele județului. Sunt convins că se poate investi şi acolo”, adaugă prefectul.

Proces îngreunat de legislaţie
În acest moment la nivel naţional procedura de achiziţie a terenurilor este mult îngreunat de legislaţia în vigoare. Legea 18 este suspendată astfel că se aplică Legea 165 care face practic o inventariere a terenurilor arabile.

„Nu cred că va veni un străin care să cumpere un teren a cărui coală funciară nu este curată. La noi este problema cu întăbularea”, a mai adăugat reprezentantul Guvernului în teritoriu.

SĂLAJ
Preţuri derizorii pentru terenul agricol din Sălaj
100 de lei. Cu atât se poate cumpăra un hectar de teren agricol, ce-i drept, într-o zonă mai accidentată, în Sălaj. Un astfel de preţ este valabil, spre exemplu, în comuna Poiana Blenchii, unde primarul Augustin Chifor spune că un hectar de teren agricol se vinde cu 800 de lei în intravilan şi cu preţul derizoriu de 100 de lei dacă este în extravilan.

„Nici aşa nu se prea vinde, pentru că ce a fost de vândut s-a vândut ceva”, spune primarul, precizând că, de regulă, cumpărătorii sunt din sat, rareori venind să cumpere teren aici persoane din alte localităţi şi niciodată din alte ţări.

Tot ieftin, dar ceva mai scump decât la Poiana Blenchii, se vinde terenul agricol în comuna Crasna. Primarul Pop Emeric spune că preţul mediu de tranzacţionare este de 1.000 – 1.500 de euro hectarul.

„Din păcate, este un preţ mult prea mic, iar oamenii nu prea vând. Şi bine fac că nu vând. Pământul trebuie lucrat, nu vândut, iar locuitorii din comună îl lucrează, mai ales în legumicultură. Dacă se vinde, terenul este cumpărat, cel mai frecvent, de localnici, completează el. Străini care să cumpere teren în comună nu sunt, spune Pop.

În schimb, în comuna Măerişte, cel mai important cumpărător este o firmă înregistrată în România dar care are conducere şi acţionariat italian. Potrivit primarului Vasile Lazăr, italienii au venit în comună în urmă cu 6 – 7 ani şi au cumpărat o sută de hectare de teren agricol, luând în arendă alte 400. Ei cultivă grâu, porumb şi rapiţă, construind în comună şi o bază de uscare şi depozitare a cerealelor. „La ultimele tranzacţii, preţul a fost de 80 – 90 de lei pe ar”, precizează edilul.

Prețul terenurilor în Europa
Un hectar costa in medie 2.400 de euro in tara noastra, in vreme ce in Slovacia, tara care incearca sa-si inchida piata terenurilor agricole pentru straini, pretul ajunge la 4.000 de euro iar in Polonia la 8.000 de euro. Cat despre tarile din Europa de Vest, aici hectarul de teren arabil poate fi si de zece ori mai scump decat in Romania. La aceasta se adauga si faptul ca atat mana de lucru, cat si carburantul, sunt mai ieftine la noi.