Cetatea uimitoare din România! Atrage turiști din întreaga lume, dar nu poate fi vizitată. Descoperă de ce

La distanță de 50 de kilometri de Cluj-Napoca, ascunsă în pitoreasca Valea Almașului, se află Cetatea Ciorii sau Varjúvár, o adevărată bijuterie arhitecturală care captează atenția iubitorilor de istorie și natură. Această reședință spectaculoasă, situată în apropierea satului Nadășu, este nu doar un loc de poveste, ci și o realizare a arhitectului Károly Kós, o personalitate emblematică a Transilvaniei. Deși accesul la cetate este restricționat din cauza statutului său de proprietate privată, frumusețea și povestea sa continuă să fascineze turiști din întreaga lume.

Cum se ajunge la Cetatea Ciorii

Călătoria către Cetatea Ciorii este o adevărată aventură, transformându-se într-o experiență memorabilă. Drumul îngust și serpuit îi obligă pe vizitatori să își lase mașinile și să continue pe jos pe un traseu de aproximativ trei kilometri.

Această incursiune prin natura înconjurătoare este încântătoare, oferind priveliști uimitoare și un microclimat aparte, similar cu cel din Valea Cernei.

Pe parcurs, fiecare pas amplifică senzația de descoperire, iar peisajul de basm face ca drumul să fie la fel de captivant ca destinația în sine.

Arhitectura lui Károly Kós

Construită în 1913, Cetatea Ciorii reprezintă o reședință personală proiectată de Károly Kós, care a reușit să îmbine tradițiile locale cu influențele arhitecturale medievale.

Această clădire se distinge prin stilul său Art Nouveau, dar și prin detaliile specifice arhitecturii transilvănene. Fațadele din piatră netencuită de la parter, împreună cu etajele din lemn, reflectă respectul profund al lui Kós pentru valorile tradiționale.

Cetatea nu este doar o realizare arhitecturală, ci și o operă de artă, evocând atmosfera plină de mister și magie a operelor lui J.R.R. Tolkien.

Citește și Cândva, un lăcaș impunător. Acum, o ruină uitată. Povestea dramatică a unei clădiri din România!

O moștenire culturală distrusă

Din păcate, Cetatea Ciorii a fost parțial distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când satul Stana a suferit daune severe. În octombrie 1944, Károly Kós a fost nevoit să părăsească locul fără a se mai întoarce vreodată.

Deși clădirea a suferit pierderi, amprenta inconfundabilă a arhitectului rămâne, simbolizând reziliența culturală a regiunii. Chiar dacă este o proprietate privată, cetatea continuă să atragă turiști care, cu respect, reușesc să obțină permisiunea tacită a proprietarilor pentru a explora zona.

Fotografii realizate cu ajutorul dronelor surprind frumusețea peisajului, aducând la viață farmecul acestui loc de poveste, care rămâne un simbol al istoriei și culturii transilvănene.

Citește și Singurele două orașe din România unde străzile nu au nume. Puțini știu de existența lor!