Ce este un an bisect, de fapt. Motivul pentru care apare o dată la patru ani

Cel mai probabil ați auzit până acum de termenul “an bisect”. Mulți știu ce înseamnă, dar pentru cei care nu, vă vom explica în rândurile următoare ce reprezintă și de ce un an bisect are loc o dată la patru ani.

Ce este un an bisect?

Cu toții știm că anul calendaristic are 365 de zile, dar nu este în totalitate adevărat. De fapt, orbita Pământului în jurul Soarelui durează 365 de zile și un sfert. Având în vedere acest lucru, a fost necesară introducerea anilor bisecți pentru a ne menține calendarele aliniate cu anotimpurile astronomice.

Dar cine a decis introducerea anilor bisecți? Ei bine, calendarul din Roma antică consta inițial în 355 de zile, astfel creând o aliniere greșită cu anul solar. Pentru a remedia acest lucru, romanii au introdus periodic o lună suplimentară numită “Mercedonius”.

Mai apoi, Iulius Caesar a instituit calendarul iulian în 45 î.e.n., introducând  conceptul de an bisect cu o zi suplimentară adăugată la februarie la fiecare patru ani.

Cu toate acestea, pe măsură ce timpul a trecut, oamenii au realizat că metoda calendarului iulian de a adăuga o zi întreagă la fiecare patru ani a depășit marcajul, deoarece durata reală a unui an solar este de 365,24219 zile, cu aproximativ 11 minute mai puțin decât a reprezentat sistemul Julian.

Calendarul gregorian

Un alt sistem de calendar a fost introdus de Papa Grigore al XIII-lea, numit calendarul gregorian. Acesta a păstrat anii bisecți, însă a introdus o regulă mai precisă: anii divizibili cu 100 nu sunt ani bisecți, cu excepția cazului în care sunt divizibili și cu 400.

Această ajustare a fost esențială pentru a alinia calendarul cu orbita Pământului. Fără aceste ajustări, nealinierea calendarului cu anotimpurile ar duce la confuzie, deoarece anotimpurile s-ar schimba, afectând agricultura, de exemplu.

Citește și: Motivul pentru care luna februarie are doar 28 de zile. Punem pariu că nu știai asta

Un lucru interesant este faptul că unele culturi au propriile lor metode de cronometrare. Putem lua ca și exemplu calendarul evreiesc. Acesta încorporează ciclurile lunare și solare printr-un ciclu complex de 19 ani, inserând ocazional o lună bisectă pentru a se sincroniza cu practicile agricole și religioase.

De asemenea, calendarul islamic urmează fazele lunare, rezultând un ritm diferit față de calendarul gregorian, cu datele cheie schimbându-se mai devreme cu 10 până la 11 zile în fiecare an.