Ce sărbătorim pe 24 ianuarie, de fapt. Milioane de români nu știu asta

Data de 24 ianuarie este una istorică pentru români și țara lor, fiind momentul în care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române. Marele eveniment a avut loc în anul 1859. Aflați mai multe detalii despre primul pas spre România în rândurile următoare.

24 ianuarie 1859: Mica Unire

Pe data de 24 ianuarie, în fiecare an, sărbătorim Unirea Principatelor Române sau Mica Unire, așa cum mai este denumită. Acest eveniment istoric reprezintă unificarea vechilor principate, adică Moldova și Țara Românească într-un Principat unit.

Multă lume confundă acest eveniment cu Marea Unire, însă aceasta a avut loc 1 data de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.

Soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era nesigură la mijlocul secolului al XIX-lea, deoarece Rusia și Imperiul Otoman erau două mari puteri care se opuneau unirii.

Cu toate acestea, situația s-a schimbat radical în urma războiului Crimeii, care a avut loc între anii 1853 și 1856. Atunci, Rusia a fost învinsă de către Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Otoman, Imperiul Francez și Regatul Sardiniei.

După finalizarea războiului, intră în discuție unirea Moldovei și Țării Românești prin Tratatul de Pace de la Paris. În contextul acestor discuții, Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui referendum, în anul 1857, despre Unire.

Adunările Ad-hoc și falsificarea alegerilor. Un obstacol pentru Unire

În adunările Ad-hoc se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc. Acestea urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc din Țara Românească au fost de acord cu Unirea și au votat “Da”. Pe de cealaltă parte, lucrurile au fost mai complicate în Moldova.

Nicolae Vogoride, care era caimacanul Moldovei, era sprijinit de Imperiul Otoman și avea promisă domnia doar dacă Unirea nu avea loc. Având în vedere acest lucru, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Citește și: Cum îl chema pe Mihai Viteazul, de fapt. Foarte puțini români știu detaliul ăsta despre domnitor

Faptul că Vogoride a falsificat listele a ieșit la iveală tot din cauza lui, după ce a recunoscut acest lucru în scrisorile pe care i le-a trimis fratelui său din Constantinopol. Corespondența a fost furată, apoi publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandal la nivel mondial. Marile Puteri a rupt complet relația cu Imperiul Otoman, iar falsele alegeri au fost anulate. În urma noilor alegeri, care au avut loc în anul 1857, s-a pronunțat Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.

Convenția de la Paris a stabilit, în 1858, mai multe prevederi referitoare la principatele române. Una dintre cele mai importante a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea “Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”.

Această unire s-a dovedit a fost mai mult formală, deoarece cele două principate au funcționat separat în mare parte. Capitalele rămâneau la București și la Iași. La final, s-a decis ca Principatele să-și decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

Citește și: Primăria Capitalei a renunțat la amplasarea Monumentului „Marea Unire” în Piața Alba Iulia

Contribuția lui Alexandru Ioan Cuza

Un an mai târziu, în 1859, au fost organizate alegeri la Iași, noul domnitor fiind desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste doar o săptămână, în 12/24 ianuarie, au avut loc alegerile la București.

Alexandru Ioan Cuza a profitat de faptul că Marile Puteri nu au specificat faptul că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, așa că a fost ales tot el.

Marele domnitor a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române. Prin reformele sale a reușit să pună bazele statului român modern. Numele de “România” a apărut abia după abdicarea lui Cuza, când a fost redactată prima constituție, în 1866.