Au mai rămas doar câteva zile din luna noiembrie, ultima lună de toamnă calendaristică, cunoscută în foclorul românesc drept Brumar. Deși foarte multe persoane asociază noiembrie cu temperaturi scăzute, precipitații, vânt puternic și un cer noros, a 11-a lună a anului are o semnificație mult mai profundă. Tu știai de unde provine cuvântul noiembrie, de fapt? Află din rândurile de mai jos.
Toamnă, ploi, cer noros, muzică de jazz, nostalgie, ciocolată caldă, pături pufoase, maraton de filme vizionate alături de cei dragi, lumânări parfumate, toate fac parte din farmecul lunii noiembrie, într-o măsură mai mare sau mai mică.
În ceea ce privește curiozitățile legate de ultima lună calendaristică a sezonului tomnatic, foarte puține persoane știu care este etimologia cuvântului noiembrie. De ce se numește așa perioada de timp pe care, în folclorul autohton, o cunoaștem sub denumirea de Brumar?
Ei bine, cuvântul noiembrie provine din latinescul novem, care înseamnă cifra 9. Așadar, noiembrie se poate traduce, simplu, prin „luna a noua”, dat fiind faptul că era a noua lună din calendarul roman.
În calendarul gregorian, noiembrie este denumită cea de-a unsprezecea lună a anului, precedată de octombrie și succedată de decembrie.
Are 30 de zile și marchează câteva sărbători importante, precum Sfinții Mihail și Gavriil, ce are loc pe 8 noiembrie, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie și Sfântul Apostol Andrei, celebrat pe 30 noiembrie.
În datina românească, noiembrie este supranumit Brumar, din pricina vremii închise, reci și întunecate și a faptului că se lasă foarte multă brumă.
O altă denumire populară a lunii noiembrie este Vinar, deoarece în acest interval oamenii din mediul rural fermentează și limpezesc vinul. Bogată în tradiții și obiceiuri, noiembrie se împarte în cinci săptămâni, după cum urmează:
Prima săptămână a lunii noiembrie reprezintă intervalul din an în care oamenii încep aratul pentru noul sezon, pentru primăvară. De obicei, temperaturile sunt puțin mai blânde.
Celebrată pe data de 8 noiembrie, sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavriil este foarte respectată de creștini. În această zi, oamenii nu lucrează și nu îndeplinesc muncile câmpului, nu spală și nu cos.
Conform tradiției românești, Filipii ar fi fost apostoli care au scăpat nevătămați atunci când au fost aruncați într-o groapă cu lupi, fiind sărbătoriți în zilele de 12, 13 și 14 noiembrie.
În aceste zile, la sate, oamenii obișnuiau să lege gura sobei, pentru a lega și gura lupilor. Se crede că Filipii sunt protectorii caselor, ocrotind gospodăriile de lupi, de șerpi și de foc.
Denumirea de Ovidenie provine din cuvântul rusesc văvedenie, ce se traduce ca intrare. Este o sărbătoare a luminii „care sparge întunericul iernii”. În popor, oamenii aveau tradiția de a aprinde focuri în întregul sat.
Ultima săptămână a lunii noiembrie îl are în centru pe Sfântul Andrei, cel mai îndrăgit și celebrat dintre apostoli, patronul spiritual al românilor și ocrotitorul României. În consecință, ziua de 30 noiembrie este declarată zi liberă de la stat
Potrivit datinilor, în noaptea de Sfântul Andrei „umblă strigoii, ca să fure laptele vacilor, mințile oamenilor și rodul livezilor”. Oamenii de la țară, pentru a-și apăra ograda și familiile, obișnuiau să ungă tocul ușilor, casa și geamurile cu usturoi pisat, ca să alunge spiritele rele.