Limba română este plină de expresii care mai de care mai interesante. Melodioase sau mai puțin melodioase mulți din noi nu știm cu exactitate ce înseamnă de fapt. Pe unele le interpretăm chiar greșit și implicit le folosim astfel. Dar haideți să vedem ce înseamnă „terchea-berchea”, precum și alte expresii din limba română.
După cum ne-am imaginat, terchea berchea este considerat un om de nimic, de neluat în seamă. Ne întâlnim cu specimene de genul în fiecare zi, fie pe stradă, fie la televizor.
Expresia vine de la vecinii noștri unguri. Este un cuvânt compus. Cu toate acestea, la unguri „tarka barka” însemna „pestriț”, „tărcat”. Chiar dacă nu este un sinonim perfect cu expresia din română, are sensul tot de a lua în derâdere pe cineva.
1. O expresie pe care s-ar putea să o înțelegem greșit este a fi slab de înger. Inițial, expresia însemna o persoană necredincioasă sau mai puțin credincioasă. Astfel că respectivul om nu se bucura de protecția îngerilor.
Acum însă, semnificația expresiei s-a schimbat. Ea este folosită, mai degrabă, cu sensul de persoană care se sperie ușor, sau se descurajează repede.
2. Dacă tăceai filosof rămâneai este o expresie destul de des utilizată. Ea vine de la filosoful Boethius, care făcând niște afirmații nepotrivite, l-a supărat pe regele Teodoric. Asta l-a băgat în pușcărie. Cert este că l-a costat și viața, având în vedere că nu a mai părăsit închisoarea.
3. Ești tufă de Veneția. Știm cu toții că Veneția este construită pe ape, așadar tufele de verdeață nu sunt chiar un specific al locului. Semnificația inițială a expresiei este că se va întâmpla un lucru când vor crește tufe la Veneția. În țara noastră expresia a fost adusă de ardeleni, care își făceau armata în zona Imperiului Austo-Ungar. Acum sensul expresiei este că un om care e tufă de Veneția nu e bun de nimic. Acum înțelegem de ce auzim această expresie destul de des în școli, acolo unde, uneori, elevii nu se pricep la toate materiile.