Teodorovici spune că lipsa avizului CSAT afectează investițiile, salariile și despăgubirile în cazul pestei porcine

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, într-o declarație de presă susținută după suspendarea ședinței CSAT a sugerat din nou că rectificarea bugetară nu se poate realizat în lipsa avizului dat de Consiliu. Potrivit legii  legii nr. 415/2002, CSAT avizează doar alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Într-o intervenție anterioară, ministrul Finanțelor a spus că nici nu este obligatoriu avizul CSAT. 

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, într-o declarație de presă a lăsat să se înțeleagă faptul că în lipsa avizului CSAT, vor fi periclitat salariile, pensiile și despăgubirile oferite fermierilor afectați de pesta porcină.

“Orice întârziere a rectificării bugetare poate crea efecte negative. Parte de salarii, în septembrie, rămâne neacoperită pentru entităţi la nivel public. Dacă se mentine blocajul, parte de investiţii poate să aibă de suferit şi cu blocaje în derularea de proiecte publice. La nivel local, proiecte în curs de derulare care pot întâmpina dificultăţi. Efectul neplăcut al pestei porcine, sunt prevăzute în rectificarea bugetului pentru compensaţii în cazul animale sacrificate”, a declarat Eugen Teodorovici

Ministrul a cerut și desecretizarea stenogramelor ședinței CSAT.

Proiect de OUG pentru modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, pus în dezbatere de MFP

Cartel Alfa solicită demisia ministrului Teodorovici: Iniţiativele recente, contrare mandatului primit de PSD

Potrivit legii nr. 415/2002, CSAT avizează doar alocațiile bugetare destinate ministerelor și seriviciilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

Opoziția, dar și președintele Iohannis au precizat că avizul CSAT nu are cum să pună în pericol bugetele instituțiilor care nu țin de securitatea națională.

Nu este prima afirmație a lui Teodorovici care ridică semne de întrebare cu privire la legislație. Ministrul Finanțelor a declarat anterior, după refuzul președintelui de a convoca CSAT, că rectificarea bugetară se poate face și fără avizul CSAT, care este o cutumă și nu o cerință a legii.

“Din punctul meu de vedere, poate să fie fără acest aviz, pentru că nu scrie nicăieri în lege, dar s-a mers pe o cutumă […] Anul viitor sper sa nu mai avem nevoie de un astfel de aviz,” a spus anterior Teodorovici.

Legea 415/2002 este clară în ceea ce privește obligativitatea avizului CSAT pentru rectificarea bugetelor instituțiilor care activează în domeniul securității naționale. Președintele Klaus Iohannis a precizat asta în declarația de presă după suspendarea CSAT.

“Este obligaţie acest aviz al CSAT atunci când se discută bugetele instituţiilor din domeniul securităţii naţionale. Asta ca să înţeleagă toată lumea că nu este în niciun caz o chestiune facultativă sau opţională, sau cum doriţi,” a declarat președintele chiar la începutul declarației de presă.

Ministrul Finanțelor și-a schimbat poziția declarând astăzi că guvernul trebuie să solicite, nu să aștepte avizul.

„Aş vrea să vă spun şi câteva elemente vizavi de ceea ce s-a întâmplat astăzi la şedinţa CSAT. În primul rând, Guvernul are obligaţia de a cere şi nu de a aştepta un aviz al CSAT,” spune Teodorovici.

În legea 415/2002, reactualizată, la Capitolul II sunt prevăzute atribuțiile CSAT, printre ele și “avizarea proiectol de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind “5. propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; 6. alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;”

Și Guvernul a exprimat o poziție similară după ce președintele a convocat CSAT mai târziu decât își dorea executivul. Guvernul Dăncilă a precizat atunci că gestul președintelui pune în pericol veniturile unor categorii vulnerabile, în special plata pensiilor dar și a serviciilor medicale. Potrivit legii finațelor publice, atât bugetul asigurărilor sociale de stat, cât și bugetul pentru asigurările de sănătate și șomaj sunt aprobate ca anexe la legea bugetlui de stat

“(1) Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie şi se administrează în afară bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, sunt: bugetul Fondului pentru asigurările sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor de şomaj. Aceste bugete se aproba ca anexa la legea bugetului de stat şi, respectiv, la legea bugetului asigurărilor sociale de stat,” se arată în articolul 78 din legea 500 care vizează finanțele publice.

În ceea ce privește gestionarea acestor bugete, legea prevede că “proiectele acestor bugete se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective.”

Guvernul a acuzat Administrația Prezidențială de faptul că nu a convocat de urgență CSAT pentru rectificarea bugetară. Potrivit legii dar și regulamentului intern al CSAT, Consiliul putea fi convocat la solicitarea a cel puțin patru dintre membrii săi.

“În temeiul art. 10 din Legea nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării aprobă prezentul regulament de funcționare Art. 1. (1) Pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării – denumit în continuare Consiliu – se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau de câte ori este necesar. (2) Consiliul poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin patru membri din componenţa prevăzută de lege.” Premierul este de drept vicepreședintele CSAT, iar din Consiliu fac parte ministrul Apărării, ministrul de Interne, cel al Justiției, ministrul de Externe, ministrul Economiei și ministrul Finanțelor.

O altă controversă este legată și de faptul că Consiliul Fiscal a precizat în raportul său că singura reglementare pe care o respectă rectificarea bugetară este cea care ține de menținerea deficitului bugetar.

“Niciuna din regulile fiscale statuate de LRFB, cu excepția celei referitoare la nivelul deficitului exprimat ca procent în PIB (chiar și aceasta este problematică, așa cum vom detalia mai jos), nu este respectată de proiectul de rectificare bugetară. Raportat la bugetul inițial aprobat, proiectul de rectificare majorează atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat (BGC) cu 6,4 miliarde de lei, respectiv cu 7,5 miliarde de lei, ceea ce atrage după sine un deficit al BGC mai mare cu 1,1 miliarde de lei decât ținta inițială,” se arată în raportul Consiliului Fiscal.