Verificări ale Inspecţiei Judiciare după schimbul de replici dintre ministrul Justiţiei şi procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan pe tema abuzului în serviciu

Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu şi face verificări după schimbul de replici de sâmbătă, de pe Facebook, dintre ministrul Justiţiei Tudorel Toader şi procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Alexandra Lăncrănjan pe tema modului în care este reglementat abuzul în serviciu în Germania. IJ verifică dacă procurorul a săvârşit o abatere disciplinară, caz în care va fi cercetat disciplinar, transmite News.ro.

„Verificările prealabile urmează a fi efectuate în conformitate cu dispoziţiile art.45 alin. 2, 3 şi 4 lit. b din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată şi ale art.12-19 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară. Etapa verificărilor prealabile este o etapă premergătoare cercetării disciplinare, competenţa Inspecţiei Judiciare fiind, potrivit prevederilor art. 45 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, de a stabili dacă există indiciile săvârşirii de către magistraţi a unei abateri disciplinare şi de a se pronunţa după caz, în funcţie de rezultatul verificărilor”, au precizat pentru News.ro reprezentanţi ai Inspecţiei Judiciare.

Verificările instituţiei sunt făcute după schimbul de replici dintre ministrul Tudorel Toader şi procurorul Alexandra Lăncrănjan pe tema modului în care este reglementat abuzului în serviciu în Germania.

Toader a scris sâmbătă pe pagina sa de Facebook că abuzul în serviciu nu este incriminat în mod distinct în Codul penal din Germania, dar calitatea de funcţionar public sau european apare ca element de agravare în cazul mai multor infracţiuni. Toader susţine că şi în Codul Penal din România sunt incriminate fapte concrete prin care funcţionarul public abuzează de poziţia pe care o are şi enumeră cercetarea abuzivă, purtarea abuzivă şi falsul intelectual. Reacţia ministrului au venit după precizările Ambasadei Germaniei care a anunţat vineri că abuzul în serviciu este reglementat în Germania prin mai multe legi fiscale, din dreptul disciplinar şi din Codul Penal.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

La rândul său, procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan a scris pe Facebook că în Germania sunt foarte multe articole în Codul Penal care reglementează acţiuni specifice ale funcţionarilor publici fără a le denumi abuz în serviciu. Aceasta spune că ministrul Justiţiei ar fi trebuit să citească ”până la capăt” Codul Penal german şi să argumenteze ”fără a denatura realitatea juridică”.

”Calitatea de funcţionar public sau european apare, însă, ca element de agravare, în cazul mai multor infracţiuni, precum: înşelăciune, frauda în care domeniul subvenţiilor, abuz de încredere, fals intelectual, falsificarea înregistrărilor tehnice, falsificarea de date cu forţă probantă, constrângere, vătămarea corporală în exercitarea unei funcţii publice, obţinerea de declaraţii prin forţă, urmărirea penală a persoanei nevinovate, punerea în executare a unei sancţiuni împotriva unei persoane nevinovate, abuzul de încredere în afacerile externe, încălcarea secretului oficial, încălcarea secretului fiscal, determinarea subordonaţilor la săvârşirea unei fapte penale, abuzul sexual săvârşit prin abuz de funcţie etc”, scrie Toader în mesaj.

Ulterior, Toader a postat o completare: ”Cine vrea şi poate, lesne înţelege diferenţele dintre elementele constitutive ale infracţiunilor din art.266 C penal german şi art.297 C penal român ! În acest sens, în scurt timp, va fi disponibil “Codexul penal european”, în curs de apariţie la editura C H Beek !”.

Procurorul Alexandra Lăncrănjan a reacţionat cu o nouă postare pe Facebook: ”Cine vrea şi poate, lesne înţelege că Art.266 C.pen.german incriminează conduite într-o paletă mult mai largă ca legiuitorul român. Ba mai cuprinde şi încălcarea unor obligaţii ce decurg dintr-o convenţie. Şi nu are nici prag. Iar pentru această constatare este suficientă Teoria generală a dreptului, anul I”.