Miniştrii de Interne ai celor 28 de state membre UE examinează joi noi planuri vizând împiedicarea venirii migranţilor pe coastele europene, în prima lor reuniune organizată sub patronajul preşedinţiei austriece a Uniunii, care apără opţiuniradicale, relatează AFP conform News.ro.
Reuniţi la Innsbruck (sud), ei urmează să precizeze ideea – încă vagă, dar deja controversată – a unor ”platforme de debarcare” în Africa a migranţilor salvaţi pe Matrea Mediterană, propusă în concluziile summitului tensionat de la sfârşitul lui iunie la Bruxelles.
Sosirile pe coastele europene au scăzut masiv faţă de vârful înregistrat în toamna lui 2015, însă problema migraţiei continuă să provoace tensiuni atât înăuntrul, cât şi între statele membre UE.
Ministrul austriac de extremă dreapta Herbert Kickl (FPÖ, partid care face parte din coaliţia aflată la putere la Viena alături de conservatori) îl primeşte joi pe omologul său italian Matteo Salvini, de extremă dreapta şi artizanul înăspririi poziţiei Romei în acest subiect.
Liderul Ligii a decis în urmă cu o lună să interzică accesul în porturile italiene ONG-urilor care salvează migranţi pe Marea Mediterană. La Innsbruck, el intenţionează să le ceară partenerilor săi ”să nu trimită spre porturi italiene nave aflate în prezent în misiune internaţională”.
Horst Seehofer, liderul partidului bavarez conservator CSU, care a sfidat autoritatea cancelarului Angela Merke în domeniul migraţiei, este de asemenea prezent la reuniunea de la Innsbruck, catalogată drept ”informală”, fără să fie prevăzută luarea vreunei decizii.
Ministrul german de Interne şi-a ridicat provizoriu ameninţarea de a respinge unilateral migranţi la frontiera austriacă, ceea ce risca să provoace un efect de domino fatal spaţiului Schengen. Însă el vrea să obţină de la ţări ca Italia ca ele să accepte migranţi care au fost înregistraţi pe teritoriul italian înainte să vină în Germania.
ACORD ÎN IULIE?
Seehofer a purtat deja o discuţie, miercuri, la Innsbruck, cu Salvini, despre care amebele părţi au spus că a fost constructivă, iar ministrul german a anunţat că speră la încheierea unui acord ”în iulie” cu Italia.
”Înainte de a accepta în Italia un singur migrant, noi vrem ca Europa să apere frontierele externe. Atunci când asta va fi realitatea, vom discuta tot restul”, a insistat, însă, italianul.
Austria intenţionează să se sprijine pe consensul din prezent între europeni în dosarul migraţiei, şi anume asupra necesităţii opririi venirii migranţilor.
UE ”a reuşit să schimbe paradigma în domeniul migraţiei şi azilului”, şi-a exprimat satisfacţia Kickl luni, în Parlamentul European (PE), la Bruxelles. ”În loc să se concentreze mai întâi asupra cotelor de primire, astăzi accentul se pune asupra unei protecţii eficiente a frontierelor externe”, a subliniat el.
La Innsbruck, ”pentru prima oară, noi vom evoca mai concret problema acestor platforme de debarcare” în afara UE a migranţilor salvaţi în ape internaţionale, a precizat Kickl în faţa eurodeputaţilor.
Însă ţările europene au păreri divergente pe tema fezabilităţii, legalităţii şi cu privire la definiţia acestor ”platforme”, pe care ai multe ţări, ca Marocul şi Tunisia, le-au exclus deja.
”CENTRE CONTROLATE”
Austria vrea de asemenea să lucreze, la Innsbruck, la proiecte mult mai radicale. Ea propune să nu mai fie practic posibil să se ceară azil de pe teritoriul european, ci numai din locuri destinate acestui lucru – în ţări terţe.
Viena sugerează, de asemenea, să se înfiinţeze centre în afara UE în care să fie trimişi solicitanţii a căror cerere de azil a fost respinsă şi migranţii ”economici”, atunci când nu este posibil ca aceştia să fie trimişi în ţara de origine.
”Franţa nu va accepta niciodată soluţii facile (…) care ar consta în organizarea unor deportări din întreaga Europă în vederea trimiterii în nu ştiu ce tabără la frontierele sale, în interiorul său ori altundeva a străinilor” care nu sunt admişi în Franţa, a avertizat luni preşedintele francez Emmanuel Macron.
Parisul ar vrea, la rândul său, să convingă Italia să accepte ”centre controlate” pe teritoriul său, adică noi locuri în care să se trieze migranţi ”economici” de refugiaţi. Ei ar fi închişi, spre deosebire de ”hostpot”-urile actuale şi ar beneficia, în schimb, de o puternică susţinere UE.