Studiu PIAROM: În 80% din județe, pe primul loc la salarizare se află angajații din sectorul public

O analiză a Patronatului Investitorilor Autohtoni arată că în mai puțin de 20% dintre județele țării, cei mai bine plătiți angajați nu sunt cei din mediul privat, ci cei care activează în sectorul public. Printre cei cu veniturile cele mai mari se numără angajații din învățământ și cei din sănătate, arată raportul întocmit pentru perioada 2016-2017.

O analiză a Patronatului Investitorilor Autohtoni arată că în mai puțin de 20% dintre județele țării, cei mai bine plătiți angajați sunt cei din mediul privat. Asta înseamnă că pentru cele mai multe județe, salariații care câștigă cel mai mult sunt cei care activează în sectorul public.

“Doar în mai puțin de 20% dintre județe, pe primul loc în ceea ce privește nivelul de salarizare, se află o ocupație specifică sectorului privat; în celelalte, pe primul loc se află o ocupație specifică sectorului public, în principal din învățământ sau sănătate,” se arată în raport.

Iar în 13 județe, cei care câștigă cel mai mult sunt profesorii și doar în nouă județe salariații care duc acasă cei mai mulți bani sunt IT-iștii.

Cât câștigă un angajat de la Pepco. Ce salariu are un casier sau un șef de…

BNS. Impactul “revoluției fiscale”: 1,2 milioane de angajați au salariile diminuate

“Principalele grupe de ocupații aflate pe primul loc în ceea ce privește salarizarea, la nivel de județ, sunt următoarele: Profesori în învățământul primar și preșcolar – 13 județe, Analiști programatori în domeniul software – 9, Profesori în învățământul secundar – 6 județe și Directori de întreprinderi și conducători din domeniul administrativ – 4 județe,” se arată în raport.

În ceea ce privește salarizarea, în orașele din Moldova se înregistrează în continuare cele mai mici venituri. În schimb, ele sunt devansate de Maramureș.

Potrivit raportului, care ia în calcul veniturile din contractele de muncă individuale pentru ultimii doi ani de zile, în Maramureș s-a înregistrat cea mai ridicată pondere a contractelor individuale de muncă aflate în zona salariului minim pe economie, respectiv sub 350 de euro (65,12% din total), urmat de județul Suceava (64,01%), județul Vrancea (62,66%), județul Vaslui (61,96%), județul Harghita (60,62%).

La polul opus se află Bucureștiul și patru orașe din Transilvania.

“Municipiul București înregistrează cea mai scăzută pondere a contractelor individuale de muncă mai mici de 350 de euro (34,52% din total), urmat de Județul Brașov (36,89%) și Județul Sibiu (37,01%),” se  arată în raport.

Sibiul este urmat de județul Timiș și Cluj.