Președintele Iohannis atacă la CCR înființarea Fondului Suveran de Investiții

Klaus Iohannis atacă la Curtea Constituțională legea de înființare a Fondului Suveran de Investiții. Șeful statului argumentează că chiar modul prin care coaliția aflată la guvernare a decis să înființeze FSDI nu este constituțional și asta pentru că Fondul trebuia creat prin decizie a unei autorități centrale.

Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis a atacat la CCR legea de înființare a Fondului Suveran de Investiții. Printre motivele invocate de președinte se numără și modul prin care coaliția aflată la guvernare a decis înființarea Fondului.

“Din faptul că statul are calitatea de unic acționar pe toată durata existenței FSDI, iar scopul înființării FSDI este acela de a dezvolta și finanța din fonduri proprii și din fonduri atrase proiecte de investiții rentabile și sustenabile rezultă că FSDI este o societate ce va desfășura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înființarea unei societăți pe acțiuni trebuia realizată printr-un act al autorităților administrației publice centrale, iar nu prin lege. Așadar, instituind prin lege înființarea FSDI Parlamentul a nesocotit dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție în componenta sa referitoare la separația puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ține de competența de reglementare a autorităților administrației publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze – conform jurisprudenței instanței constituționale – neconstituționalitatea legii în ansamblul său,” argumentează Administrația Prezidențială.

Legea de înființare este și imprecisă, argumentează șeful statului și nu prevede nici normele prudențiale la care o asemenea structură ar trebui să li se supună.

CCR dezbate sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind noul Cod Rutier

Cristian Dide, unul dintre protestatarii care au mers după preşedintele CCR până la locuinţa acestuia, solicită…

“Astfel,  FSDI va funcționa fără să se supună vreunei norme prudențiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să-i controleze soliditatea, deși patrimoniul său va include societăți de interes strategic. Natura juridică imprecisă a  FSDI ce nu este calificat în mod expres ca reprezentând un fond guvernamental din administrația publică, accentuează neclaritatea normei care, nu numai că înlătură de la aplicare Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, ci și orice alte dispoziții în materie,” se arată într-un comunicat al Președinției.

Neclaritățile în modul în care a fost întocmită legea țin și de controlul exercitat asupra FSDI și normele europene pe care ar trebui să le respecte.

“Legea criticată este neclară și sub aspectul lipsei oricăror mențiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenței acestuia. De asemenea, în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente și obligatorii pentru desfășurarea activității unui astfel de fond,” se mai arată în comunicatul de presă.

Nici legătura dintre guvern și FSDI nu este una bine reglementată, argumentează Administrația Prezidențială, asta în condițiile în care investițiile pe care FSDI ar urma să le facă țin de strategii sectoriale guvernamentale.

Reglementările nu oferă protecții pentru patrimoniul FSDI.

“Legea criticată este neclară întrucât nu cuprinde cadrul general al criteriilor de investiții în proiecte, de asociere cu alte fonduri de investiții și cu alți parteneri, limitări ale acestor asocieri în sensul stabilirii unor praguri de investiții în diverse instrumente, respectiv în asocierea cu alți investitori instituționali sau privați, în vederea protejării patrimoniului Fondului, în special al societăților din portofoliul FSDI,” spune președintele în sesizarea sa.

Iar criticile aduse de Administrația Prezidențială arată că “legea este lipsită de predictibilitate întrucât nu sunt definiți termeni esențiali precum: proiecte rentabile, sustenabile, investitori instituționali.”

Componența Consiliului de Supraveghere, care ar urma să fie format din nouă membri, lasă loc arbitrariului, pentru că folosește termeni vagi, spune președintele țării.

“În ceea ce privește stabilirea componenței Consiliului de Supraveghere, considerăm că textul este neclar. Pe de o parte, prin faptul că legea stabilește  doar unele criterii de selecție („cel puțin următoarelor criterii de selecție”), norma este lipsită de precizie și impredictibilă, putând conduce inclusiv la interpretarea că ar putea fi completată prin acte infralegale. Pe de altă parte, nu sunt stabilite criterii obiective de evaluare a îndeplinirii condițiilor privind „expertiza în domeniul financiar bancar” și „experiența adecvată complexității activității specifice FSDI, atât individual, cât și la nivel colectiv”. Termenii sunt generici și lasă loc arbitrariului în aplicarea acestor criterii,” se arată în sesizarea depusă la CCR.

Legea este criticată și pentru modul în care au fost incluse în FSDI anumite companii aflate în pierdere, precum CFR, Poșta Română și CE Oltenia. Cu toate astea, cei care au întocmit legea, nu au precizat pachetul de acțiuni ale companiilor incluse în FSDI și s-au limitat doar la a le enumera într-o anexă, un lucru care, spune Administrația Prezidențială, nu respectă prevederile legale.

“Totodată, apreciem că există o neconcordanță între conținutul normativ al legii și cel al anexei nr. 1. Astfel, anexa 1 cuprinde o listă de operatori economici și datele de identificare ale acestora, iar nu lista pachetelor de acțiuni care constituie aport în natură la capitalul social inițial al FSDI. Altfel spus, aceasta nu cuprinde un număr de acțiuni la fiecare societate enumerată, astfel încât sintagma „pachete de acțiuni” din cuprinsul art. 7 alin. (1) nu corespunde cu conținutul concret al anexei nr. 1.,” spune Președinția.

Printre alte argumente invocate de președinte se numără și faptul că prin modul în care a fost făcută legea, ea va afecta veniturile la bugetul de stat.

“Prin această operațiune prin care o entitate nouă preia acțiunile statului de la respectivele companii, gestionându-le fără a avea obligația de a repartiza din profitul acesteia către bugetul de stat, se afectează în mod direct sursele de venit ale statului, contrar obligației de protejare a intereselor naționale în activitatea economică și financiară a statului,” se mai arată în comunicatul de presă.

Legea de înființare a Fondului Suveran de Investiții a fost adoptată de Parlament la începutul lunii iunie.