Parchetul General: Restrângerea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit legalizează celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcţionarului public săvârşite cu scopul de a obţine un folos material necuvenit pentru alte persoane apropiate

Textul final al articolului privind abuzul în serviciu restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate a infracţiunii şi o categorie largă de funcţionari va fi exceptată de la răspunderea penală, în condiţiile în care aceştia şi-ar încălca atribuţiile reglementate de lege, consecinţa imediată fiind adoptarea unor soluţii de clasare în dosarele aflate în cursul urmăririi penale şi de achitare în cauzele în care s-a dispus trimiterea în judecată. De asemenea, reducerea limitelor pedepselor va însemna reducerea termenului privind prescripţia răspunderii penale, ceea ce va duce la încetarea procesului penal în multe dosare, mai spune Parchetul General conform News.ro.

Ministerul Public anunţă marţi că a finalizat o analiză privind impactul modificărilor legislative ale Codului penal care vizează infracţiunile de abuz în serviciu şi de neglijenţă în serviciu, din perspectiva încălcării obligaţiei statului de a asigura, prin politica sa penală, o protecţie efectivă a cetăţeanului în faţa faptelor de natură ilicită care îi aduc atingere drepturilor sau intereselor sale legitime

În ceea ce priveşte incriminarea propusă pentru abuzul în serviciu, analiza a evidenţiat că textul final restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracţiunii, fiind încălcate dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la data de 31 octombrie 2003. Totodată, forma propusă pentru modificarea articolului 297 din Codul penal (abuzul în serviciu) excede aspectelor analizate de Curtea Constituţională, care nu a pus în discuţie limitarea sferei de aplicabilitate a infracţiunii.

“Ca urmare a restrângerii sferei subiectului activ al intracţiunii de abuz în serviciu, o categorie largă de funcţionari va fi exceptată de la răspunderea penală în condiţiile în care aceştia şi-ar încălca atribuţiile reglementate în mod expres prin lege, consecinţa imediată fiind adoptarea unor soluţii de clasare în cauzele aflate în cursul urmăririi penale şi de achitare în cauzele în care s-a dispus trimiterea în judecată. De asemenea, reducerea limitelor pedepselor va opera asupra reducerii termenului privind prescripţia răspunderii penale, ceea ce va conduce la încetarea procesului penal în multe dosare. Totodată, restrângerea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit doar la soţ, părinţi, fraţi şi afini până la gradul II, legalizează practic celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcţionarului public săvârşite cu scopul de a obţine un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate sau alte persoane”, spune Parchetul General.

Parchetul General: Declasificarea anumitor documente este necesară în vederea asigurării caracterului echitabil al urmăririi penale, pentru…

Parchetul General, după ce Carmen Dan a spus că intimidează Jandarmeria prin anchetarea şefilor instituţiei: Ancheta…

Instituţia precizează că în perioada 2014-2017 Parchetul General a trimis în judecată 2.099 de persoane, prejudiciile cauzate prin faptele comise de către acestea fiind de 4.017.356.809 de lei.

În ceea ce priveşte abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, Parchetul General spune că aceasta nu se justifică din perspectiva dispoziţiilor Curţii Constituţionale, lăsând în afara sferei incriminării penale faptele ilicite săvârşite din culpă care aduc atingere drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. În perioada 2014-2017, au fost trimise în judecată de către Parchetul General, pentru neglijenţă în serviciu, 233 de persoane, iar prejudiciul creat a fost de 5.381.726 de lei.

“Ca urmare a analizei codurilor penale ale mai multor state membre ale Uniunii Europene, a rezultat că multe dintre acestea conţin incriminări generice ale faptei de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu. Statele care nu au în legislaţia lor penală astfel de incriminări, cu caracter generic, au în schimb o pluralitate de alte infracţiuni, care, în dreptul penal românesc ar fi calificate ca abuz în serviciu”, adaugă Parchetul General.

Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, marţi, cu 74 de voturi “pentru”, 28 de voturi “împotrivă şi nouă abţineri, proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Proiectul a fost adoptat după o şedinţă tensionată, în care opoziţia a încercat să lase puterea fără cvorum, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece senatorii UDMR au venit în sală pentru ca şedinţa să poată continua.

Comisia a adoptat modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. În timpul dezbaterilor, deputatul PSD Oana Florea a propus abrogarea infraţiunii de abuz în serviciu.

De asemenea, comisia specială a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

“Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, se arată în amendamentul PSD adoptat de Comisie.

Forma actuală a abuzului în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal: “Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, scrie în actuala formă a infracţunii de abuz în serviciu din Codul penal”.