ANALIZĂ: Oamenii de afaceri se aşteaptă la o creştere a numărului insolvenţelor în următoarea perioadă

Economia românească riscă să se adâncească în blocajul financiar, în condiţiile în care numărul firmelor care se confruntă cu dificultăţi financiare creşte de la o lună la alta, arată o analiză a KeysFin, care subliniază că mirajul creşterii economice riscă să blocheze relaţiile de afaceri din România. KeysFin a publicat marţi barometrul “Insolvenţa în România. Cauze, efecte şi perspective în 2018” şi trage un semnal de alarmă privind pericolul insolvenţelor, transmite News.ro.

107 dintre cei peste 150 de oameni de afaceri chestionaţi în cadrul barometrului Frames Media Network şi KeysFin, într-un sondaj privind percepţia investitorilor asupra insolvenţelor, realizat pentru Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piaţa insolvenţei.

În cadrul sondajului realizat în perioada 15-20 iunie, oamenii de afaceri au declarat că se aşteaptă la o creştere a numărului insolvenţelor în următoarea perioadă, pe fondul evoluţiei blocajului financiar din economie.

”Întârzierile la plată sunt tot mai mari, iar această situaţie afectează puternic sectorul IMM-urilor (90% din economie), mai ales firmele care au grad de siguranţă financiară foarte redus, care trăiesc de la o factură la alta”, este una dintre concluziile studiului.

Încrederea analiştilor CFA în economia românească a crescut în luna august

ANALIZĂ: Populaţia din Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi va creşte foarte mult

Potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), anul trecut au intrat în insolvenţă 9.102 firme şi PFA, în creştere cu 8,73% faţă de anul precedent. Această tendinţă s-a păstrat şi în primele cinci luni din 2018, când numărul companiilor şi PFA-urilor intrate în insolvenţă a crescut cu 11,97% comparativ cu perioadă similară din 2017, ajungând la 3.686.

Întrebaţi care sunt motivele pentru care firmele riscă sa ajungă în insolvenţă, 64% dintre respondenţi au indicat în primul rând indisciplina financiară.

”Există mulţi oameni de afaceri care, pe de o parte, au lacune în materie de know-how de business, iar acest lucru se repercutează asupra dinamicii afacerii. Pe de altă parte, există mulţi investitori care încearcă să `fenteze` cu bună-ştiinţă regulile afacerilor, în tentativa de a-şi maximiza veniturile, iar acest lucru afectează mai ales firmele cu un capital redus, dependente de fluxul financiar obişnuit”, au declarat reprezentanţii companiilor chestionaţi în cadrul barometrului Sierra Quadrant.

Supraestimarea veniturilor, informarea precară privind partenerii de afaceri şi acordarea excesivă de dividende fără a ţine cont de dinamica financiară a afacerilor, au fost menţionate de asemenea de respondenţi drept motive pentru care tot mai multe firme ajung în insolvenţă.

Întrebaţi dacă au avut parteneri de afaceri aflati la un moment dat în insolvenţă, 45% dintre respondenţi au declarat ca au întâmpinat astfel de situatii, în special cu parteneri din sectorul comerţului cu ridicata şi amănuntul.

63% dintre respondenti au declarat că insolvenţa partenerilor lor le-a afectat activitatea, dat fiind faptul că aceştia nu au mai reuşit să achite sumele datorate.

Datele publicate de ONRC la finalul lunii mai 2018 confirmă, de altfel, faptul că domeniul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de insolvenţe în primele cinci luni ale anului 2018 este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul si repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 1.130 (plus 13,68%).

Potrivit datelor ONRC, în primele cinci luni din 2018, cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost în Bucureşti, respectiv 737 (o creştere de 2,5% faţă aceeaşi perioadă din 2017) şi în judeţele Bihor – 237 (creştere de 22,16%), Iaşi – 213 (creştere de 4,41%) şi Timiş – 181 (creştere 27,46%). Numai în luna mai a acestui an au intrat în insolvenţă 721 de firme şi PFA-uri.

Întrebaţi care sunt măsurile preventive pe care o firmă trebuie să le aibă în vedere pentru a evita pericolul insolvenţei, 74% dintre respondenţi au indicat, în primul rând, întărirea disciplinei financiare.

Din interviurile realizate a reieşit că o gestionare mai bună a relaţiilor de afaceri este extrem de importantă în acest demers.

”Este esenţial să te informezi în prealabil cu cine vrei să faci afaceri, care este situaţia financiară a partenerului de business, dacă are probleme juridice. Pe de altă parte este necesară o mai bună estimare a dimensiunii afacerii, multe companii intrând în insolvenţă pentru că şi-au supraestimat veniturile, au avut aşteptări mult prea optimiste legate de potenţialul economic al industriei, al locaţiei sau al partenerilor, furnizori şi clienţi”, a declarat Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, practician de peste 20 de ani în domeniul insolvenţei.

Printre măsurile preventive, oamenii de afaceri au mai indicat gestionarea responsabilă a investiţiilor, optimizarea cheltuielilor şi dimensionarea corectă a finanţării bancare (gradul de îndatorare).

”Din experienţa noastră, o firmă intră în insolvenţă în primul rând ca urmare a blocajului financiar, determinat de resursele financiare insuficiente disponibile, de investiţiile greşite şi de lipsa unei strategii de risc fundamentată pe realităţile din economie. În plus, există lacune serioase în materie de know-how de risc, de educaţie economică, în multe firme, de la ultimul angajat până la director economic sau patron. Astfel că una dintre principalele măsurile preventive o reprezintă educaţia financiară”, a mai spus Ovidiu Neacşu.

Potrivit datelor ONRC, dincolo de situaţia insolvenţelor, în perioada ianuarie – mai 2018, un număr de 8.364 de firme şi-au suspendat activitatea (in crestere cu 30,81% faţă de perioada similară din anul trecut), dintre care 1.406 numai în luna mai. Alte 15.751 firme au fost dizolvate in perioada ianuarie – mai 2018 (creştere de 59,49% faţă de primele cinci luni din 2017), iar dintre acestea, 3.098 de firme au fost dizolvate în luna mai.

Barometrul “Insolvenţa în România. Cauze, efecte şi perspective în 2018” a fost realizat de Frames Media Network & KeysFin în perioada 15-20 iunie pe un eşantion de 150 de companii, IMM-uri şi mari companii, societăţi româneşti şi străine, din domenii precum comerţul, IT, industrie, resurse umane, construcţii, turism, telecomunicaţii, agricultură etc.