Comisia Iordache a adoptat modificarea Codului penal, va fi votat în Senat – UPDATE

Comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul Florin Iordache, s-a reunit din nou pentru a vota modificările aduse Codului Penal, transmite News.ro.

UPDATE 17.29: Comisia Iordache a adoptat raportul privind modificarea Codului penal. Proiectul legislativ intră marţi la vot în Senat

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a adoptat luni, cu 15 voturi “pentru” şi 7 voturi “împotrivă”, raportul la proiectul de lege privind modificarea Codului penal, urmând ca marţi să intre la votul din plenul Senatului.

Comisia a adoptat luni modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei.

Iordache anunţă noi discuţii pe legile Justiţiei şi o posibilă OUG de modificare a lor, pentru…

Newsweek: Florin Iordache, cercetat pentru plagiat. A copiat și din discursurile lui Ungureanu

UPDATE 19.20: Comisia Iordache: Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a decis, luni, modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, potrivit amendamentului propus de CSM şi preluat de PSD.

În forma actuală a articolului 367 din Codul penal, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

UPDATE 16.19: Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei condusă de Florin Iordache a eliminat, luni, din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern.

Amendamentul PSD a fost aprobat cu 13 voturi “pentru”, 7 voturi “împotrivă” şi o abţinere.

În plus, comisia a adoptat un alt amendament al PSD prin care introduce alineate noi la articolul 308 din Codul penal, prin care, dacă se achită prejudiciul, se reduc la jumătate pedepsele pentru infracţiuni de corupţie.

”(3) Dacă infracţiunile prevăzute la art. 295 şi 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. (4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia”, prevede amendamentul adoptat.

UPDATE 16:03 Neglijența în serviciu, abrogată

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a decis, luni, abrogarea articolului 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu.

Propunerea a venit din partea PSD şi a fost adoptată cu 12 voturi “pentru” şi două abţineri. De asemenea, opoziţia a cerut să se renunţe la abrogare, însă solicitarea a fost respinsă de majoritatea membrilor comisiei.

“Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, prevede articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu, aborgată de Comisie.

UPDATE 16:01 Comisia Iordache scoate din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea şi aprobarea actelor normative

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei condusă de Florin Iordache a eliminat, luni, din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern.

Astfel, la propunerea PSD, a fost adoptat un amendament conform căruia alineatul 3 al articolului 297 (privind abuzul în serviciu) stabileşte: ”Dispozitivele alineatelor (1) şi (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii sau aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.

Amendamentul PSD a fost aprobat cu 13 voturi “pentru”, 7 voturi “împotrivă” şi o abţinere.

UPDATE 15:45 A fost votată noua formă a abuzului în serviciu

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a adoptat, luni, modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. În timpul dezbaterilor, deputatul PSD Oana Florea a propus abrogarea infraţiunii de abuz în serviciu.

Amendamentul PSD a fost aprobat cu 13 voturi “pentru”, 7 voturi “împotrivă” şi o abţinere.

“Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, se arată în amendamentul PSD adoptat de Comisie.

În forma iniţiată de Ministerul Justiţiei, după care PSD şi-a creat propriul amendament, spune că: ”Fapta fucţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini pana la gradul II inclusiv, un folos patrimonial şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime  nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, se arată în amendamentul Ministerului Justiţiei adoptat de Comisie.

Forma actuală a abuzului în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal: “Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, scrie în actuala formă a infracţunii de abuz în serviciu din Codul penal”.

“Fapta funcţionarului public care în exercitarea atribţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos încălcându-şi obligaţiile de serviciu cu reglementare prin lege ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă a guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare da 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării drepturilor de a ocua o funcţie publică”, se arată în propunerea formulată de PNL pentru modificarea alineatului 1 al articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu.

De asemenea, propunerea USR voia ca, pe lângă închisoarea de la 2 la 7 ani, să îi fie interzisă persoanei acuzate de abuz în serviciu şi dreptul de a ocupa o funcţie publică. “Fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe sau a ordonanţe de urgenţă şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juriidce se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

“Fapta funcţionarului public care, cu scopul de a obţine pentru sine sau pentru soţ, rudă sau afin de până la gradul II inclsiv, un folos material necuvenit, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, şi prin aceasta cauzează o pagubă materială gravă sau o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, dacă fapta nu îndeplineşte elementul constitutiv al altei infracţiuni, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”, se arată în propunerea UDMR de modificare a infracţiunii.

Deputatul UDMR Marton Arpad a propus şi modificarea alineatelor 2 şi 3 din articolul 297, astfel:  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu intenţie prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, îngrădeşte exercitarea  unui drept ale unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, reglie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere. vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie cu HIV SIDA”.

Totodată, la alineatul 3, UDMR a propus ca dispoziţiile alineatelor 1 şi 2 să nu se aplice în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Abrogarea articolului 297 privind abuzul în serviciu a fost fost supusă la vot, iar iniţiatoarea propunerii, deputatul PSD Oana Florea, alături de deputatul PSD Eugen Nicolicea au votat “pentru”.

Din totalul de 31 de amendamente, 30 au fost respinse prin vot.

UPDATE 12:49 Închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă pentru divulgarea de informaţii confidenţiale dintr-un dosar

Comisia Iordache a decis modificare articolului 277 din Codul penal privind compromitea intereselor justiţiei, astfel că la propunerea deputatul UDMR Marton Arpad divulgarea de informaţii confidenţiale dintr-un dosar se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. De asemenea, dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Dacă funcţionarul public se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca şi cum acesta ar fi fost condamnată riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar dacă declaraţia se face în numele unei autorităţi publice pedeapsa se măreşte cu o treime.

Comisia Iordache a decis modificare articolului 269 din Codul penal referitor la favorizarea făptuitorului. Astfel, Comisia a decis că favorizarea săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II, nu se pedepseşte, în condiţiile în care forma actuală a articolului prevede că favorizarea săvârşită de un membru de familie se pedepsea indiferent de gradul de rudenie.

Comisia Iordache a decis modificare articolului 277 din Codul penal privind compromitea intereselor justiţiei, astfel că propunerea deputatului UDMR Marton Arpad prevede că divulgarea de informaţii confidenţiale dintr-un dosar se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

De asemenea, la articolul  277 privind compromiterea intereselor justiţiei, la alineatul 1 se arată că  “divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se administreze o probă, de către un magistrat sau un alt funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Totodată, alineatul 2 din aceeaşi lege prevede că “dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare în primă instanţă a cauzei, de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”.

Alineatul 3 spune că “dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Dacă fapta este săvârşită de un magistrat sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa se majorează cu jumătate”.

Tot Marton Arpad a propus ca după alineatul 3 să se aduage un indice 1 care spune că “fapta funcţionarului public care înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca şi cum acesta ar fi fost condamnată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă declaraţia se face în numele unei autorităţi publice pedeapsa se măreşte cu o treime”.

“Încălcarea dreptului la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent prin orice intervenţie care afecreză în procesul de repartizare aleatorie a dosarelor, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, mai arată un amendament adoptat de Comisie.

UPDATE 11.20: Comisia Iordache a început dezbaterile şi votul asupra modificărilor ultimelor articole din Codul penal, printre care şi abuzul în serviciu

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei s-a reunit în luni în şedinţă pentru a aduce modificări ultimelor articole din Codul penal, printre care se numără şi articolul 297 privind abuzul în serviciu.

Şedinţa comisiei este programată de la ora 10.30.

Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor justiţiei, Florin Iordache, a afirmat, duminică, la Antena 3, că “dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal”.

“Vrem să închidem odată această definiţie a abuzului în serviciu pentru că prea s-au întâmplat aceste abuzuri în ultima perioadă şi acestea nouă ne-au dat de gândit. Vom discuta, înţeleg că există o propunere din partea Ministerului Justiţiei cu un prag minimal, dar, repet, e foarte important să nu mai existe abuzuri. Dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal. Se va merge în civil, se recuperează banii şi gata”, a declarat Florin Iordache.

Tot duminică, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat la România TV că propunerea ministerului este să existe un prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu a cărui valoare să fie echivalentul unui salariu minim brut pe economie.

“Am opinat şi asta este propunerea noastră ca pragul să fie echivalentul unui salariu minim brut pe economie (n.r. – 1.900 de lei), dar nu un salariu net, ci unul brut. Noi am transmis deja aceasta această propune. Dacă valoarea pagubei e mai mare de salariul minim, sigur se pune probelma răspunderii penale, dar judecătorul are instrumente de a individualiza pedeapsa”, a declarat Tudorel Toader.

Dezbaterile din comisia specială s-ar putea încheia astăzi. “Cred că mâine (luni – n.r.) vom înainta raportul Comisiei către Senat, care este prima cameră sesizată”, a spus Iordache.

De altfel, proiectul se află deja pe ordinea de zi de marţi a Senatului, “sub rezerva depunerii raportului”.

“Propunerea legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu deciziile Curţii Constituţionale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană”, conform ordinii de zi a Senatului, care de marţi va intra în sesiune extraordinară. De asemenea, se menţionează că proiectul va fi votat în procedură de urgenţă.

Joi, Florin Iordache susţinea că pentru majoritatea PSD-ALDE nu a fost o prioritate modificarea articolului 297 din Codul penal, ci întreg Codul, iar comisia a dezbătut deja şi votat 270 de articole.

“În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, că este o chestiune care vă preocupă (pe jurnalişti – n.r.), în acest moment avem peste 30 de amendamente cu prag mai mare, prag mai mic sau fără prag sau redefinit şi aşteptăm o poziţie şi din partea Ministerului de Justiţie pentru acest articol, dar, repet, pentru noi nu a fost o prioritate şi nu este nici în continuare o prioritate numai articolul 297 (privind abuzul în serviciu – n.r.). Credem că întreg Codul penal trebuie pus în concordanţă cu directivele, cu deciziile Curţii, cu hotărârile CEDO şi aşa mai departe şi cu Codul de procedură penală, care a fost dezbătut prin Parlament şi în acest moment este supus contolului de constituţionalitate”, a declarat preşedintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a propus un prag de 200.000 de euro pentru prejudiciu, în timp ce alţi parlamentari propun introducerea unui prag de 200.000 de lei şi scăderea pedepselor maxime de la şapte la trei ani de închisoare.

În prezent, articolul 297 din Codul penal prevede: “(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara în urmă cu o săptămână că trebuie grăbite procedurile pentru adoptarea Codul penal şi că va fi asumată o variantă privind abuzul în serviciu, pentru că ”nu putem sta într-o legislaţie şchioapă doar aşa, pentru că ţipă unii”: “Va fi o variantă asumată de PSD, trebuie să ajungă la o variantă. Am înţeles că sunt 16 sau 18 variante. Totuşi, nu putem sta la nesfârşit cu un articol care în opinia multora este neconstituţional şi nu ar mai trebui să producă efecte, dar se pare că pentru unii produce efecte doar pentru că a fost într-un proces. Nu putem sta într-o legislaţie şchioapă doar aşa pentru că ţipă unii. Va fi şi acolo o formă în aşa fel încât în integralitatea Codul penal să intre la vot”.

Joi, Comisia Iordache a votat aproximativ 100 de amendamente.

Astfel, comisia a abrogat literele d) şi g) din articolul 112 indice 1 din Codul penal, în sensul că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional nu se mai dispune confiscarea extinsă. Un alt amendament prevede reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiţionate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei.

Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanţe atenuante dacă este acoperit integral prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. De asemenea, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive, prevede un alt amendament adoptat de comisie.

Comisia a mai decis, joi, în modificările adoptate la Codul Penal, că fostul soţ este membru de familie. Astfel, la articolul 177, prin membu de familie se înţelege soţul sau fostul soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii. În forma actuală, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se înţelege soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.

PSD-ALDE a propus şi abrogarea alin. (2) din Articolul 175 din Codul penal care se referă la funcţionarul public. Deputatul UDMR Marton Arpad a spus că definiţia actuală a funcţionarului public ajută multe ONG-uri să aibă acest statut. “De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”, se arată în alineatul abrogat din forma actuală a Codului penal. Astfel, un funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti, scrie în alin (1) al articolului 175 din Codul penal care a rămas în vigoare în forma iniţială.

Tot joi, ambasadele a douăsprezece state – Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia şi Statele Unite ale Americii – au transmis joi o declaraţie comună în care fac apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. Acestea îşi exprimă îngrijorarea că mai multe modificări propuse Codurilor penale pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane.

Ministerul Afacerilor Externe a răspuns apelului lansat de ambasade, transmiţând că amendarea legislaţiei în domeniul penal reprezintă un atribut al Parlamentului, acordat prin Constituţie, iar etapele acestui proces sunt respectate, inclusiv din perspectiva consultării publice şi a dialogului cu cetăţenii.

Şi preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat, spunând că ambasadele au “perfectă dreptate” şi că astfel de atenţionări sunt transmise de mult timp şi de el, dar şi de alţi români. “Sper să se audă şi la PSD”, a afirmat şeful statului.