Erdogan îşi sărbătoreşte realegerea la preşedinţia Turciei

Şeful în exerciţiu al statului turc Recep Tayyip Erdogan a fost reales încă din primul tur, duminică, într-un nou mandat cu puteri consolidate, împotriva unei opoziţii revigorate, în alegeri prezidenţiale şi legislative dur disputate, relatează AFP.

Erdogan, care conduce Turcia de 15 ani şi a fost reales într-un nou mandat de cinci ani, şi-a savurat victoria adresându-se, în noaptea de duminică spre luni, câtorva mii de susţinători, reuniţi la Ankara, în faţa sediului partidului său islamo-conservator AKP, titrează News.ro.

”Învingătorul acestor alegeri este democraţia, voinţa naţională. Învingătorul acestor alegeri este fiecare dintre cei 81 de milioane dintre concetăţenii noştri”, a subliniat Erdogan, în timp ce susţinătorii săi îl aclamau.

Autorităţile electorale turce au anunţat luni că Erdogan a obţinut ”majoritatea absolută” a sufragiilor exprimate, ceea ce-i permite să fie ales încă din primul tur, în faţa unei opoziţii totuşi acerbe, cea a tribunului social-democrat Muharrem Ince.

Ce secret au turcoaicele pentru un ten de vis. Fac asta în fiecare dimineață

Un român dispărut la Istanbul la sfârşitul lunii august a fost găsit şi repatriat

Erdogan s-a impus drept liderul turc cel mai puternic după fondatorul Republicii Mustafa Kemal. El a transformat Turcia prin megaproiecte de infrastructuri, eliberând exprimarea religioasă şi a făcut din Ankara un actor diplomatic-cheie.

Însă criticii săi îl acuză pe “Reis” (şef), în vârstă de 64 de ani, de derivă autoritaristă, mai ales după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, urmată de epurări masive vizând opozanţi şi jurnalişti şi care a provocat îngrijorări în Europa.

Victoria sa în alegerile de duminică îi impune puterea şi mai mult, pentru că scrutinul marchează trecerea de la sistemul parlamentar, în vigoare, la un regim prezidenţial, în care şeful statului concentrează totalitatea puterii executive, în baza unui referendum parlamentar care a avut loc anul trecut.

Potrivit agenţiei turce de presă, de stat, Anadolu, Erdogan a obţinut un scor de 52,5% după numărarea a 99% din buletinele de vot, iar alianţa dominată de AKP se clasează pe primul loc cu 53,61% în partea legislativă a scrutinului.

”ÎN SPATELE LUI ERDOGAN”

Principalul său concurent, social-democratul Muharrem Ince, clasat pe poziţia a doua în alegerile prezidenţiale cu 30,7%, şi alianţa anti-Erdogan alcătuită din mai multe partide de opoziţie – în partea legislativă a scrutinului – a obţinut 34% din voturile eprimate, potrivit unor rezultate parţiale publicate de Anadolu.

Ince nu a făcut vreun comentariu cu privire la rezultate, duminică seara, şi a convocat o conferinţă de presă luni la prânz, la Ankara.

Câteva mii de susţinători ai lui Erdogan s-au adunat duminică seara în apropierea reşedinţei preşedintelui de la Istanbul, cântând şi agitând steaguri.

”Noi ştim 100% că vom câştiga, Erdogan este campionul nostru”, a declarat Handan Boztoy, venită împreună cu fiica sa să sărbătorească ”victoria”.

”Rezultatele nu se vor schimba, în toţi aceşti ultimi 16 ani Erdogan a câştigat întotdeauna. Noi suntem în spatele lui ca naţiune”, a spus ea.

”Victoria lui Erdogan este în mod incontestabil semnul marii sale popularităţi în rândul electoratului turc, mai ales a electoratului conservator din regiunile rurale din Anatolia, şi semnul rezistenţei sale în faţa unei opoziţii unite”, apreciază Jana Jabbour, doctor asociat CERI/Sciences Po şi specalistă în Turcia.

Erdogan – care spera că va avea toate şansele în favoarea sa convocând aceste alegeri în timpul stării de urgenţă şi cu mai mult de un an înainte de termen – a fost însă afectat, în campanie, de degradarea situaţiei economice şi surprins de un salt al opoziţiei.

PARTIDUL PROKURD, ÎN PARLAMENT

Ince, un deputat combativ care a purtat culorile CHP în alegerile prezidenţiale, s-a impus drept principalul rival al lui Erdogan în acest scrutin, electrizând mulţimi în cele patru colţuri ale ţării şi trezind o opoziţie asomată de înfrângeri succesive.

Văzând în aceste alegeri utima lor şansă de a-l opri pe Erdogan în cucerirea unei puteri incontestabile, partide foarte diferite ca CHP – partidul social-democrat al lui Muharrem Ince, Iyi (naţionalist) şi Saadet (islamist) au format o alianţă fără precedent în alegerile legislative, cu sprijinul HDP (prokurd).

Erdogan prezintă noul sistem prezidenţial la care va acceda ca necesar în vederea dotării Turciei cu un Executiv stabil, însă criticii săi îl acuză că vrea să monopolizeze puterea prin această reformă care suprimă total funcţia de premier şi îi permite preşedintelui să guverneze prin decrete.

Campania electorală a fost marcată de o acoperire mediatică foarte inechitabilă – în favoarea preşedintelui turc în exerciţiu, al cărui fiecare discurs în parte a fost transmis în înregime de televiziuni.

Candidatul partidului prokurd HDP Selahattin Demirtas a fost nevoit să facă campanie dintr-o celulă – acuzat de activităţi ”teroriste”, el se află în detenţie preventivă din 2016.

Potrivit rezultatelor parţiale, Demirtas a obţinut 8% din voturile exprimate, iar partidul său a trecut pragul de 10% la nivel naţional care-i permite să intre în Parlament.

Temeri de fraude au fost aprige în timpul votului, mai ales în sud-estul majoritar kurd.

Opozanţii, care au mobilizat o armată de observatori au denunţat iregularităţi, mai ales în provincia Sanliurfa.