Peste 30 de persoane au fost reţinute în urma percheziţiilor făcute de DIICOT într-un dosar de trafic de droguri, proxenetism, dare de mită vizând clanul Ştoacă

Procurorii au reţinut 33 de persoane în urma percheziţiilor făcute de procurorii DIICOT miercuri dimineaţă în mai multe judeţe, într-un dosar de trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, inclusiv de minori, proxenetism, înşelăciune, trafic de influenţă şi dare de mită, vizând membri ai clanului Ştoacă. Între cei reţinuţi se află şi fiul unui fost senator de Brăila, titrează News.ro.

Coform DIICOT, liderii ”grupării Ştoacă” şi-au crescut, educat şi instruit copiii sau persoanele aflate în relaţii de afinitate cu ei, conform unor reguli stricte ce au vizat ”jurământul” tăcerii, al sacrificiului pentru lider, al condiţionării acţiunilor infracţionale de voinţa şi ştiinţa persoanei care ocupă poziţia de lider sau de persoană de încredere a acestuia.

Potrivit DIICOT, au fost reţinuţi Marius Voinea, Petre Saim, Bogdan-Gabriel Niculae, Lucian Florin Cimpoeru, Constantin-Gabriel-Dumitru Cioarcă, Daniel-Ionut Bamburic, Ion Stan, Nicolae Cristian Fieraru, Dan Mandache, Alberto Florin Iliescu, Florian Dumitru, Constantin Marius Ionescu, Vicenţio Giovanni Vasile, Ion Stoian, Romeo-Ionel Piteşteanu, Marius-Dragoş Niculae, Petre Daniel Şaim, Elena Cristina Andrei, Antonela-Florenţa Ţoghină, Livia Pîrvulescu, Dragoş Andrei Chihăescu, Ana Maria Georgescu, Diana Alexandra Stănescu, Alexandra Ionete, Bohus Pollak, Nicoleta Pavel, Constantin Bazavan, Vasilica Martac, Anghel Chelu, Aurelia Ioana Vlad, Nicolae Mincă şi Mircea Florian Mihai.

Pe lângă aceştia, a fost reţinut şi Cristian Cosmin Mihai, fiul unui fost senator de Brăila. În 2010, presa locală scria despre acesta că este cercetat pentru proxenetism.

Dosarul de înaltă trădare deschis de DIICOT în urma plângerii formulate de liderul PNL împotriva premierului…

Percheziţii în Bucureşti şi în Ilfov într-un dosar de evaziune fiscală în domeniul comerţului cu materiale…

Toate persoanele au fost reţinute pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat,trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism,trafic de influenţă, tentativă la înşelăciune, fals în declaraţii, dare de mită, conducerea unui vehicul fără permis de conducere, instigare la favorizarea infractorului,cumpărare de influenţă, influenţarea declaraţiilor.

“De câţiva ani, prin intervenţii succesive din partea organelor judiciare, se actionează pentru destructurarea unei grupării ce acţiona, cu precădere pe linia traficului ilicit de droguri de mare risc, în municipiul Bucureşti, grupare de tip mafiot, bazată pe relaţii de familie, cunoscută în lumea interlopă sub denumirea de ”Ştoacă”.    Ceea ce s-a dorit a fi o descurajare a membrilor reţelei în a se implica în distribuirea pe piaţa neagră a drogurilor de risc, în special a heroinei şi cocainei, s-a dovedit  o activare a unei noi generaţii, crescută şi instruită de cei ce au coordonat de-a lungul timpului activitatea infracţională a grupării, aceştia profitând de faptul că niciodată nu s-a reuşit destructurarea completă a grupului, o parte din liderii rămânând în libertate”, precizează DIICOT.

Conform instituţiei, persoanele care au preluat coordonarea grupării au respectat aceeaşi ideologie legată de posibilitatea de a-şi asigura un standard de viaţă prin obţinerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (cocaină, heroină), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituţiei, aservirea tinerilor proveniţi din familii destrămate şi care să acţioneze, la cerere, recurgând la fapte de violenţă, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mişcare.

Urmare intervenţiilor autorităţii judiciare şi a faptului că cei doi lideri ai grupului infracţional  înaintau în vârstă aceştia au predat coordonarea grupării fiilor şi nepoţilor acestora care  au început să se implice în coordonarea membrilor grupării, după tiparul predecesorilor lor.

“Astfel, liderii ”grupării Ştoacă” şi-au crescut, educat şi instruit copiii sau persoanele aflate în relaţii de afinitate cu ei, conform unor reguli stricte ce au vizat ”jurământul” tăcerii, al sacrificiului pentru lider, al condiţionării acţiunilor infracţionale de voinţa şi ştiinţa persoanei care ocupă poziţia de lider sau de persoană de încredere a acestuia”, explică DIICOT, adăugând că “există suspiciunea că începând cu anul 2017, s-a produs o ”reorganizare” şi o nouă ierarhizare în interiorul familial, persoanele care au preluat afacerile ilicite pe toate palierele fiind animate pe de o parte de asigurarea mijloacelor necesare traiului pentru ei dar şi pentru crearea unui ”confort„ al membrilor aflaţi în executarea pedepselor”.

De asemenea, au continuat relationarea in lumea interlopă bucureşteană şi nu numai, încercând să intervină atunci când altii interacţionau sau să dezvolte, punctual afaceri pe linia traficului de droguri de mare risc şi al traficului de persoane

Astfel, începând cu anul trecut, liderii „de necontestat” ai clanului Ştoacă au devenit Marius Voinea, zis şi Marius Ştoacă, Petre Şaim, zis şi Petrică Ştoacă, Bogdan Gabriel Niculae, zis şi Bogdan Ştoacă şi Lucian Florin Cimpoeru. Ei au preluat reţeaua infracţională dezvoltată de predecesorii lor, perfecţionând-o în funcţie de oportunităţile de a obţine venituri consistente care să asigure nivelul de trai al membrilor.

La începutul aceluiaşi an, Marius Voinea a fugit din ţară, în condiţiile în care pe numele său se afla un mandat european de arestat pentru criminalitate organizată şi nu s-a mai implicat în comiterea infracţiunilor ce intrau în scopul grupului, explică DIICOT, limitându-se la ”îndrumări” şi „intervenţii” punctuale faţă de ceilalţi membri atunci când între aceştia apăreau conflicte de orice natură, uzând de renumele şi autoritatea sa.

„Începând cu anul 2017, cei patru şi-au consolidat poziţia de lideri ai grupării ”Ştoacă”, astfel încât persoanele care au fost atrase de către aceştia sau care au apelat la influenţa grupării au acţionat întotdeauna respectând regulile impuse, beneficiind totuşi de libertatea de a-şi dezvolta propriile afaceri ilegale. Cu privire la activitatea infracţională desfăşurată de către inculpaţi în cadrul grupării, în intervalul 2017 – 2018, pe linia traficului de droguri de mare risc a rezultat că, cu ştiinţa inculpaţilor Voinea Marius, Şaim Petre –zis ”Petrică Ştoacă”, Cimpoeru Lucian Florin – zis ”Luci” şi Niculae Bogdan Gabriel – zis ”Bogdan Ştoacă” şi-au împărţit piaţa neagră a drogurilor de mare risc, în vânzarea de cocaină şi heroină”, mai spune DIICOT.

Astfel, Petre Şaim i-a atras în grupare pe alţi trei membri, respectiv Florian Dumitru, zis şi Puiu, Alberto Florian Iliescu şi Petre Daniel Şaim, zis şi Ulă, pentru ca apoi singur sau prin intermediul lor să vândă cocaină la preţuri cuprinse între 70-100 euro/gram, în zonele Ferentari, Giurgiului şi Piaţa Reşiţa din Capitală. Banii obţinuţi erau luaţi de Petre Şaim, ”locotenţii” săi oprindu-şi doar procent din acestea.

La rândul său, Lucian Florin Cimpoeru i-a atras în grupare pe Constantin Marius Ionescu, Giovanni Vicenţio Vasile, pe fiul fostului senator, Cristian Cosmin Mihai şi pe Bohus Pollak, cunoscut dintr-o emisiune televizată ca Ben. Aceştia au vândut cocaină la preţul de 100 euro/gram, în zona Piaţa Alba Iulia şi în centrul vechi. Sumele de bani obţinute din vânzarea drogurilor de mare risc fiind împărţite între cei patru.

„Cu privire la activitatea infracţională desfăşurată de către inculpaţi pe linia traficului de persoane, în intervalul 2017 – 2018, a rezultat că, cu ştiinţa inculpaţilor  Voinea Marius, Niculae Bogdan Gabriel – zis ”Bogdan Ştoacă” şi Şaim Petre –zis ”Petrică Ştoacă” au decis primul să se implice direct, iar cel de-al doilea să  încurajeze şi să-l susţină pe fiul său, inculpatul Şaim Petre Daniel – zis ”Ulă” (prin relaţiile sale în lumea interlopă), în obţinerea de avantaje materiale din practicarea prostituţiei de către persoane de sex feminin majore sau minore. Astfel, în intervalul de referinţă, inculpatul Niculae Bogdan Gabriel – zis ”Bogdan Ştoacă”   s-a implicat, alături de inculpata Andrei Elena Cristina în activităţile de transport al victimelor şi ulterior a făcut demersuri pentru a asigura spaţiu de cazare pentru acestea. La rândul său inculpatul Şaim Petre Daniel – zis ”Ulă”, cu ştiinţa tatălui său, în scopul obţinerii de venituri, s-a implicat în activităţi de exploatare a persoanelor de sex feminin prin obligarea la practicarea prostituţiei”, transmite DIICOT.

Dacă pe linia traficului de droguri membrii clanului s-au poziţionat între consumatorul final şi furnizorul cocainei sau heroinei, nu acelaşi lucru se poate susţine şi cu privire la activitatea pe linia traficului de persoane şi proxenetismului. Aceasta din urmă  a căpătat şi caracter  transfrontalier, urmare câştigurilor substanţiale pe care membrii grupării le-au putut obţine de-a lungul timpului prin exploatarea persoanelor de sex femeiesc, obligate/îndrumate să practice prostituţia în cluburi sau alte spaţii special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scoţia, Emiratele Arabe Unite (Dubai) şi Belgia.

“Cu privire la modalităţile în care membrii grupării şi-au recrutat victimele exploatate ulterior prin obligarea la practicarea prostituţiei, s-a reţinut predilecţia acestora atât pentru inducerea lor în eroare, prin metoda ”lover boy”, cât şi pentru violenţă atunci când acestea nu erau convinse de comportamentul subversiv al acestora.  Pentru a face faţă ”cerinţelor pe piaţa externă” şi a căpăta experienţă, membrii gruparii au recurs la exploatarea persoanelor de sex femeiesc majore şi minore în ţară, mai exact în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Constanţa, folosind pentru recrutarea clienţilor site-urile de profil sau metoda de abordare directă, respectiv stradal”, transmite DIICOT.

În ceea ce priveşte implicarea membrilor grupării în activităţile de determinare sau înlesnire a practicării prostituţiei, “s-a reţinut ca mod de operare predilecţia acestora spre a-şi folosi renumele şi influenţa în relaţia cu martorele care fie practicau deja prostituţia, fie decideau să înceapă să îşi câştige existenţa în acest mod”.

Un aspect ce s-a evidenţiat în modul lor de operare a fost legat de atragerea martorelor ce iniţial au fost ajutate într-o formă sau alta să practice prostituţia, în activităţi specifice proxenetismului, în timp acestea devenind active în cadrul grupului în zona recrutării fetelor şi mai apoi a înlesnirii practicării prostituţiei.

Un alt sector ce a prezentat interes pentru membrii grupării, mai ales după dezincriminarea prostituţiei, a fost cel al saloanelor de masaj, unde se pot desfăşura cu uşurinţă activităţi de proxenetism sub paravanul aşa numitelor ”masaje erotice”, sens în care au decis să preia activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate ”întreţinerea corporală”, iniţial formal iar mai apoi chiar în calitate de administratori.

“Astfel, în intervalul aprilie 2017 – mai 2018, s-a stabilit că membrii grupării au activat pe trei paliere infracţionale al căror grad ridicat de pericol social este recunoscut atât în plan naţional cât şi internaţional. În cauză se efectuează cercetări faţă de un număr de 35 de suspecţi”, precizează DIICOT.

De asemenea, mai spun procurorii, Marius Voinea apela la Ionel Piteşteanu atunci când el sau membrii grupării aveau probleme cu legea, pentru că cel din urmă era cunoscut cu relaţii în rândul poliţiştilor. De exemplu, în 2017, pentru a putea rezolva anumite situaţii juridice, Piteşteanu a apelat la un fost poliţist, actual pensionar şi la un poliţist din cadrul Brigăzii Rutiere.

„S-a mai reţinut că în cursul anului 2009, inculpata Pîrvulescu Livia a înfiinţat SC Amazonia Creativ SRL. (…) Pentru a face faţă concurenţei, într-un domeniu de activitate care, după dezincriminarea prostituţiei  a luat amploare, activităţile specifice acesteia regăsindu-se din ce în ce mai des în cadrul celor mascate de saloanele de masaj erotic, inculpaţii, alături de persoana juridică, au ales o variantă de a oferi servicii de natură sexuală, prezentând imagini de natură sexuală, în paralel cu un discurs non sexual, ce trimite la tratarea unor disfuncţii psiho-emoţionale cu impact asupra vieţii sexuale a clienţilor”, mai arată DIICOT.

În cadrul societăţii înfiinţate, cei implicaţi recrutau fete, le instruiau cum să se comporte cu clienţii şi făceau angajatelor fotografii în impostaze sexuale. Procurorii precizează că societatea avea drept „paravan” pentru această activitate contracte în care angajatele figurau ca menajere cu salariu minim pe economie.

Societatea figurează în Registrul General de Evidenţă al Salariaţilor cu 56 de contracte de muncă, dintre care doi contabili, un administrator, o secretară, 46 de menajere şi şase maseuze.

Potrivit DIICOT, pentru a fi angajate, fetelor nu li se cerea nicio calificare, ci chiar le erau promise cursuri de masaj.

„Societatea şi-a promovat activitatea în principal în mediul virtual, prin intermediul unei platforme online, site-ul fiind în permanenţă actualizat de către inculpaţii Chihăescu Dragoş Andrei –zis ”Soso” şi Georgescu Ana-Maria, chiar şi în perioada în care primul nu avea nicio calitate în cadrul societăţii, iar cea de-a doua era angajată în calitate de secretară. Societatea a avut ca obiect principal de activitate, de la înfiinţare până în prezent, ”întreţinerea corporală”, iar calitatea de administrator a revenit, în tot acest interval de timp, inculpatei Pîrvulescu Livia. Cu privire la activităţile ce se circumscriu denumirii marginale de ”întreţinere corporală” s-a reţinut că în acestea sunt incluse activităţile băilor turceşti, saunelor şi băilor de abur, solarelor, a celor din saloanele de slăbit, saloanelor de masaj etc., fără a exista vreo reglementare care să includă şi activităţile prestate în saloanele de masaj erotic”, mai spun procurorii.

În urma percheziţiilor de miercuri, au fost ridicate sume de bani în lei şi euro, diverse recipiente cu urme de pulbere albă, pungi cu plantă uscată, diverse bunuri şi înscrisuri cu valoare probatorie, arme albe, obiecte contondente şi au fost indiponibilizate 11 autoturisme de lux.

Cei reţinuţi au fost prezentaţi Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.