Banca Mondială a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României din acest an cu 0,6 puncte, la 5,1%

Banca Mondială a îmbunătăţit estimările de creştere a economiei României pentru 2018 şi următorii doi ani, iar pentru acest an anticipează un avans de 5,1%, cu 0,6 puncte procentuale peste ritmul prognozat în ianuarie, instituţia financară avertizând în schimb că presiunile inflaţioniste sunt în urcare, potrivit ediţiei din luna iunie a raportului Global Economic Prospects, publicat marţi, transmite News.ro.

Pentru 2019, banca anticipează o încetinire a creşterii economiei româneşti la 4,5% (+0,4 puncte faţă de estimarea din ianuarie) şi la 4,1% în 2020 (+0,6 puncte comparativ cu ianuarie).

România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 6,9%, iar în primul trimestru din 2018 un avans de 4% pe serie brută şi de 4,2% ajustată sezonier, potrivit datelor INS. Guvernul a conceput bugetul bazat pe o creştere economică de 5,2%.

FMI a revizuit la rândul său în creştere estimarea de creştere economică a României de la 4.4% la 5,1%, în raportul World Economic Outlook publicat în aprilie.

OMC, FMI şi BM vor o reformare a reglementărilor în domeniul comerţului internaţional

INS a confirmat creşterea economică de 4,1% din al doilea trimestru

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 4,4% la 5,1%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Citeste mai mult: adev.ro/p7d8bo
România este inclusă în raportul Băncii Mondiale în regiunea Europa şi Asia Centrală, unde instituţia anticipează pentru 2018 o moderare a avansului economic la 3,2% şi la 3,1% în 2019, în condiţiile în care redresarea modestă a statelor exportatoare de mărfuri va fi parţial redusă de încetinirea care va avea loc în statele importatoare.

Redresarea unora dintre statele importatoare de mărfuri a fost asociată de persistenţa sau adâncirea dezechilibrelor. Ratele inflaţiei au depăşit sau sunt aproape de ţintele stabilite în unele ţări, iar apropierea dintre cerere şi ofertă contribuie la amplificarea presiunilor inflaţioniste, exemple fiind România şi Turcia.

”Aşteptările de inflaţie sunt în creştere în ţările cele mai mari din Europa Centrală, cum ar fi Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia şi România), precum şi în Turcia. Deficitele de cont curent fie s-au agravat, fie au rămas ridicate, pe fondul creşterii preţurilor petrolului şi al importurilor solide, în timp ce politicile continuă să fie fie prociclice în cazul unora dintre imortatorii de mărfuri, cum sunt România şi Turcia”, se arată în raport.

Banca Mondială mai anticipează în cazul României că politicile fiscale prociclice vor continua.

”Efectul măsurilor fiscale de susţinere din România, care au alimentat accelerarea puternică a creşterii în 2017, s-au atenuat treptat în 2018”, potrivit Băncii Mondiale, care se aşteaptă ca măsurile fiscale prociclice să continue în 2018.

Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, banca avertizează că o înăsprire dezordonată a condiţiilor financiare globale, combinată cu aprecierea dolarului american pot provoca o înrăutăţire puternică a condiţiilor de finanţare externă şi să ducă la o inversare a fluxurilor de capital şi la o încetinire a activităţilor, în special în ţări cu vulnerabilităţi în creştere.

Deficitele de cont curent rămân substanţiale într-un număr de ţări, de exemplu în Georgia, Kazahstan, Republica Kîrgîză, România, Turcia şi Ucraina, fiind finanţate de investiţii volatile.

”Acoperirea necesarului de finanţare externă ar putea deveni dificilă, în timp ce presiunile valutare s-ar putea intensifica. În pofida recentelor progrese ale reformelor, sectoarele bancare rămân vulnerabile la şocuri externe, de exemplu în Azerbaidjan, Kazahstan, Republica Moldova şi Tajikistan”, potrivit raportului.

La nivel global, Banca Mondială a menţinut estimările de creştere economică la 3,1% pentru acest an, 3% în 2019 şi 2,9% în 2020, precizând că uşoarea încetinire va fi determinată de avansul ceva mai lent al economiilor dezvoltate şi plafonarea redresării în statele emergente exportatoare de mărfuri.