ONU avertizează: Orice manifestant din Fâşia Gaza poate fi ”ucis prin împuşcare”

Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte marţi, la o zi după violenţe sângeroase la bariera de securitate cu Fâşia Gaza, unde militari israelieni au omorât aproape 60 de palestinieni în confruntări şi manifestaţii contra inaugurării Ambasadei Statelor la Ierusalim, relatează AFP conform News.ro.

UPDATE 14:40 ONU avertizează: Orice manifestant din Fâşia Gaza poate fi ”ucis prin împuşcare”

Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR) a avertizat marţi că orice palestinian care manifestează în Fâşia Gaza – indiferent dacă reprezintă o ameninţate iminentă sau nu – poate să fie ”ucis” de forţe israeliene, relatează AFP.

”Se pare că oricine poate să fie ucis”, a declarat pentru presă, la Geneva, un purtător de cuvânt al UNHCR, Rupert Colville, subliniind că dreptul internaţional prevede în mod clar că ”forţa letală nu poate să fie folosită decât ca ultim recurs”.

Şapte palestinieni – inclusiv doi minori – ucişi prin împuşcare şi alţi 90 răniţi în Fâşia…

Înfruntare frontală la ONU între Trump şi Rohani

”Nu este acceptabil să spunem: este vorba despre Hamas, deci este OK”, a subliniat Colville.

El a respins astfel justificarea prezentată de Israel, care acuză gruparea islamistă Hamas, aflată la guvernare în Fâşia Gaza, că se afă la originea manifestaţiilor şi că nu a făcut, astfel, decât să-şi apere teritoriul.

Între persoanele ucise prin împuşcare luni – în principal de lunetişti de elită israelieni – se află un bărbat dublu amputat, a denunţat Colville.

”Ce ameninţare poate să reprezinte un bărbat dublu amputat, de cealaltă parte a unei bariere mari şi fortificate?”, a întrebat el.

De asemenea, 2.400 de persoane au fost rănite, ceea ce a transformat ziua de luni în cea mai sângeroasă în conflictul israeliano-palestinian de la războiul din 2014 din Fâşia Gaza.

Înaltul Reprezentant ONU al Drepturilor Omului, prinţul Zeid Ra’ad Al Hussein, a îndemnat, la rândul său, ca ”cei care sunt vinovaţi de încălcări flagrante ale drepturile omului să dea socoteală”.

Ambasadorul Israelului în Irlanda a fost convocat de Ministerul de Externe marţi, la o zi după cea mai sângeroasă zi din ultimii patru ani în Fâşia Gaza, unde aproape 60 de palestinieni au fost omorâţi de armata israeliană, a anunţat Dublinul.

”El a fost convocat în această (marţi) dimineaţa”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt.

Ministrul irlandez de Externe Simon Coveney a catalogat luni drept ”şocante” şi ”tragice” evenimentele din Fâşia Gaza.

Organizată la iniţiativa Kuwaitului, reuniunea este progranată la ora 14.00 GMT (17.00, ora României), potrivit unor surse diplomatice.

Ziua de luni a fost cea mai sângeroasă zi a conflictului israeliano-palestinian de la războiul din 2014 în Fâşia Gaza.

Conducerea palestiniană a denunţat un ”masacru”, iar premierul israelian a justificat recursul la forţă prin dreptul Israelului de a-şi apăra frontierele de acţiuni ”teroriste” ale mişcării Hamas, aflată la guvernare în Fâşia Gaza şi cu care Israelul a purtat trei războaie din 2008.

Aceste evenimente au provocat o puternică îngrijorare a comunităţii internaţionale.

Turcia şi Africa de Sud au decis să-şi recheme ambasadorii în Israel.

Adversari ai Israelului şi organizaţii de apărarea drepturilor omului au condamnat din nou statul evreu din cauza folosirii disproporţionate a forţei.

Tirurile israeliene au ucis 113 palestinieni de la începutul, pe 30 martie, a ”marşului întoarcerii”, la care mii de locuitori ai enclavei se adună cu regularitate de-a lungul barierei de securitate cu Israelul.

Acest bilanţ ar putea să crească, deoarece o nouă mobilizare are loc la frontieră marţi, ziua în care palestinienii marchează “Nakba” – ”catastrofa” care a constituit-o pentru ei înfiinţarea Israelului în 1948 şi care a fost sinonimă cu exodul a sute de mii dintre ei.

”TOATE MIJLOACELE”

În timp ce la Ierusalim oficiali americani şi israelieni au sărbătorit un moment ”istoric” în incinta noii ambasade americane, în Fâşia Gaza – a cărei periferie a fost declarată zonă militară închisă – zeci de mii de plaestinieni au protestat toată ziua.

Cei mai hotărâţi au înfruntat tirurile militarilor israelieni şi s-au dus să arunce cu pietre şi să încerce să forţeze bariera.

Israelul a ameninţat că va folosi ”toate mijloacele” pentru a împiedica orice incursiune în Israel a plaestinienilor susceptibili să atace populaţii civile riverane.

Kuwaitul a cerut o reuniune de urgenţă, marţi, a Consiliului de Securitate al ONU.

În ceea ce le priveşte, Statele Unite au blocat un comunicat al Consiliului de Securitate prin care acesta îşi exprima ”indignarea şi tristeţea faţă de moartea unor civili care-şi execritau dreptul de a manifesta paşnic”.

ONG-ul Amnesty International (AI) a mers până la a evocat ”crime de război”.

Uniunea Europeană(UE) şi Londra au îndemnat la reţinere, iar Parisul a ”condamnat violenţele”.

Iranul a denunţat o ”zi de mare ruşine”.

Turcia a acuzat Israelul de ”terorism de stat” şi ”genocid”, apreciind că Statele Unite împărtăşesc responsabilitatea ”masacrului” din Fâşia Gaza.

Israelul respinge caracterul proclamat pacifist al mobilizării în Fâşia Gaza şi afirmă că aceasta serveşte drept acoperire tentativelor Hamas de a se infiltra în Israel.

Potrivit armatei israeliene, cel puţin trei echipe de persoane înarmate au încercat să plaseze explozivi de-a lungul frontierei, iar mai mulţi membri Hamas s-au ”deghizat” în civili şi s-au amestecat printre manifestanţi.

Israelul a bombardat luni mai multe poziţii ale mişcării islamiste palestiniene.

”MARE ZI”

În incinta Ambasadei Statelor Unite, ale cărei împrejurimi au fost închise de cordoane de poliţişti, nimic nu a trădat ceea ce se petrecea în Fâşia Gaza.

Numai consilierul şi ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, prezent împreună cu soţia sa Ivanka – fiica preşedintelui american – între sute de invitaţi, a părut să facă o referire piezişă la evenimente.

”Cei care provoacă violenţele fac parte din problemă, nu din soluţie”, a spus el.

Trump a salutat, la rândul său, transferul la Ierusalim al Ambasadei Statelor Unite drept ”o mare zi pentru Israel”.

Recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului de către Trump – concretizată prin transferarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim – constutie o ruptură cu decenii de diplomaţie americană şi consens internaţional.

Decizia americană îi copleşeşte pe israelieni, care văd în ea o recunoaştere a unei realităţi de 3.000 de ani pentru poporul evreu. Ea coincide cu marcarea a 70 de ani de la înfiinţarea Israelului ca stat.

Statutul Ierusalimului este una dintre problemele cele mai spinoase în conflictul israeliano-palestinian.

Israelulu, care a ocupat Ierusalimul de Est în 1967 şi l-a anexat, consideră întregul Ierusalim capitala sa ”eternă” şi ”indivizibilă”.

Palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Est capitala Palestinei, statul la care aspiră.

Comunitatea internaţinală consideră în continuare Ierusalimul de Est drept un teritoriu ocupat şi că ambasadele nu trebuie să se instaleze în oraş atât timp cât statutul lui nu a fost stabilit prin negocieri.