Ucraina comemora joi 32 de ani de la catastrofa de la Cernobîl – cel mai grav accident nuclear din Istorie -, care a contaminat o bună parte din Europa, dar mai ales Ucraina, Belarusul şi Rusia, la acea vreme republici sovietice, relatează AFP conform News.ro.
”Cernobîlul va rămâne pentru întotodeauna o plagă deschisă în inima ţării noastre”, a declarat preşedintele ucrainean Petro Poroşenko pe pagina de facebook, îndemnând ”să se facă totul pentru ca această tragedie să nu se mai repete vreodată”.
Câteva sute de persoane s-au adunat, în noaptea de miercuri spre joi, la o ceremonie de comemorare la Slavutici, la aproximativ 50 de kilometri de centrală, unde trăieşte în prezent cea mai mare parte a personalului acesteia.
Pe 26 aprilie 1986, la ora locală 1.23, reactorul numărul 4 al Centralei Cernobîl, situat la aproximativ 100 de kilometri de Kiev, exploda în timpul unui test de securtate.
Combustibil nuclear a ars timp de zece zile, emanând în atmosferă elemente radioactive ce au contaminat, potrivit unor estimări, până la trei sferturi din Europa.
Moscova a încercat mai întâi să ascundă accidentul. Prima alertă publică a fost lansată pe 28 aprilie de Suedia, care a detectat o creştere a radioactivităţii, însă şeful statului sovietic Mihai Gorbaciov a intervenit în mod public abia pe 14 mai.
În total, aproape 350.000 de persoane au fost evacuate, într-o perioadă de mai mulţi ani, dintr-un perimetru de 30 de kilometri ăn jurul centralei.
În decurs de patru ani, aproximativ 600.000 de sovietici au fost trimişi la faţa locului – cu măsuri de protecţie slabe, eventual niciuna – pentru a stinge incendiul şi apoi a constru io şapă de beton menită să izoleze reactorul accidentat şi să cureţe zona din jur.
Bilanţul uman al catastrofei este în continuare subiect de dezbatere. Potrivit unor estimări este vorba despre 30 până la 100.000 de morţi.
Alte trei reactoare de la Cernobîl au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. După ani de tergiversări, o uriaşă arcă de oţel etanşă a fost până la urmă instalată, la sfârşitul lui 2016, deasupra reactorului accidentat.
În valoare de 2,1 miliarde de euro, finanţată de comunitatea internaţională, această structură a acoperit vechiul ”sarcofag” de beton, fisurat şi instabil, şi a permis să se izoleze mai bine magma puternic radioactivă rămasă în reactor.
Rezultatul a fost scăderea de zece ori, în decurs de un an, a nivelului radioactivităţii în jurul centralei, potrivit unor estimări oficiale.