ONG, despre Pasajul Ciurel: Un exemplu perfect de incompetenţă şi neputinţă

Asociaţia Pro Infrastructură a realizat o filmare aeriană a nodului rutier Virtuţii, parte din proiectul penetraţiei Splai-Ciurel-Autostrada A1, şi afirmă că ”şantierul înaintează cu viteza melcului”.

Reprezentanţii ONG-ului spun că proiectul este ”un exemplu perfect de incompetenţă şi neputinţă administrativă din partea Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB)” şi afirmă că, ”în ciuda promisiunilor fanteziste” ale primnarului General Gabriala Firea care dădea asigurări că Pasajul Ciurel va fi gata în 2017, în actualul ritm, lucrarea nu se va finaliza nici în acest an. Asociaţia cere municipalităţii să continue proiectul în forma iniţială, cu trei benzi pe sens, titrează News.ro.

”Şantierul înaintează cu viteza melcului, fiind un exemplu perfect de incompetenţă şi neputinţă administrativă din partea Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), în ciuda promisiunilor fanteziste şi mincinoase ale Primarului General Gabriela Firea care a declarat în multe rânduri că acest nod va fi gata în 2017. De fapt, în ritmul actual, nici în 2018 nu se va finaliza! Ca toate investiţiile majore de infrastructură rutieră derulate în Capitală, şi aceasta are o istorie zbuciumată, plină de scandaluri, cu autorităţi locale incapabile să rezolve hăţişurile birocratice şi care ştiu doar să promită şi să dezinformeze în loc să aloce finanţarea necesară şi să rezolve problemele”, susţin reprezentanţii Pro Infrastructură.

Aceştia explică faptul că proiectul a fost gândit ca o alternativă la Bd. Iuliu Maniu care să asigure conexiunea dintre Autostrada A1 (vest) şi Splaiul Independenţei (centru), traversând oraşul la limita dintre Militari (Sector 6) şi localitatea Roşu.

Cine e polițistul care a stat în apă până la genunchi și a dirijat traficul după…

Sora lui Babasha, reacție pe Facebook, după ce fratele ei a fost huiduit la concertul Coldplay.…

Noul drum ar trebui să aibă trei benzi pe sens şi aproximativ 8,3 kilometri în total. Contractul a fost semnat în noiembrie 2007 cu asocierea Max Boegl-Astaldi-Euroconstruct, cu termen de finalizare 35 de luni, de la data începerii.

Potrivit Pro Infrastructură, autorizaţia de construire emisă în iunie 2010 a fost anulată definitiv în 2013, după îndelungi lupte în instanţă.
Lucrările au demarat , totuşi, în 2014, pe o nouă autorizaţie de construire emisă în 27.01.2014, însă doar pentru nodul Virtuţii.

”Alocarea bugetară a fost precară dintotdeauna, iar relocările de utilităţi, exproprierile şi alte blocaje birocratice au pus permanent beţe în roate. Mai mult, în iulie 2016 Gabriela Firea anunţa că penetraţia va avea doar două benzi pe sens în loc de trei, renunţându-se la drumurile colectoare, argumentând că, astfel, se vor diminua costurile prin evitarea exproprierilor de locuinţe construite recent. În urma acestui anunţ, Asociaţia Pro Infrastructură (împreună cu Asociaţia Metrou Uşor) a cerut primarului general să NU modifice proiectul şi să păstreze benzile colectoare, una fiind dedicată transportului în comun, iar noul bulevard să fie prevăzut cu benzi pentru biciclete şi trotuare generoase.

Credeţi că am fost ascultaţi? Bineînţeles că nu. Proiectul este în continuare în aer şi există riscul să fie anulat complet! Dacă acest lucru se va întâmpla, nodul Virtuţii va fi aproape inutil fără conexiunea cu vestul oraşului”, mai spus reprezentanţii Pro Infrastructură.

Potrivit acestora, PMB a tăiat, în septembrie 2017, suma de 35 milioane de lei (din bugetul de 90 milioane alocat în 2017), deşi Gabriela Firea a promis că nodul Virtuţii va fi gata la finalul anului trecut.

”Nici vorbă de aşa ceva! Deşi podul hobanat peste Dâmboviţa este realizat în proporţie de 85%, lipsind practic doar hobanele (foarte scumpe) şi straturile de asfalt, bretelele de acces/conexiune cu străzile existente sunt departe de finalizare, fiind la un stadiu fizic de aproximativ 30%. Cerem administraţiei Firea să continue proiectul în forma lui iniţială, cu 3 benzi pe sens, din nodul Virtuţii şi până în Autostrada A1, asigurând bugetul necesar şi rezolvând la timp problemele birocratice astfel încât bucureştenii să poată folosi în cel mai scurt timp o alternativă veritabilă pentru transportul rutier şi public între centrul şi vestul oraşului”, îşi încheie mesajul reprezentanţii Asociaţiei.