Olaru: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară şi ICCJ au încheiat protocoale de cooperare cu SRI

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va examina în şedinţa de miercuri răspunsurile primite de la instituţiile din sistemul judiciar cu privire la protocoalele încheiate cu structurile de informaţii.

UPDATE 14:06 Codruț Olaru: Sub semnăturile protocolului Parchet-SRI nu au fost făcute abuzuri

Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Codruţ Olaru, a afirmat miercuri, în cadrul şedinţei de plen, că protocolul încheiat între Parchetul General şi SRI nu a generat abuzuri şi nereguli, adăugând că nu ar trebui să se plece de la ideea că un astfel de document poate crea disfuncţionalităţi. Olaru a mai spus că protocolul dintre SRI şi Ministerul Public a fost semnat cu scop tehnic, “justificat de necesităţi”. El a propus ca CSM să facă verificarea în ceea ce priveşte modul în care protocoalele au afectat independenţa justiţiei, având în vedere că Inspecţia Judiciară, instituţia responsabilă cu acest lucru conform legii, are un protocol semnat cu serviciile de informaţii.

“În 2009, deşi nu sunt semnatar, am funcţionat profesional după acest protocol. Îi asigur pe toţi cei care ne urmăresc că sub semnăturile acestui protocol nu au fost abuzuri, chestiuni în afara legii. (…) Cred că acest protocol şi ulterioarele au fost generate de un scop eminamente tehnic, justificat de neceistăţi. Sunt de acord că, probabil lucruri care acum 10 ani funcţionau după o anumită paradigmă, acum funcţionează din altă perspectivă”, a declarat Codruţ Olaru în cadrul şedinţei de plen.

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

Secţia pentru procurori a CSM, despre afirmaţiile lui Carmen Dan: Acreditează ideea că procurorii îşi desfăşoară…

Vicepreşedintele CSM a adăugat că nu ar trebui să se plece de la ideea că un protocol poate genera abuzuri sau disfuncţionalităţi, însă nici nu ar trebui ca desecretizarea să fie făcută până la limită.

“Nu doar Ministerul Public a încheiat protocoale la acel moment. Şi alte instituţii judiciare au încheiat astfel de protocoale. Nu putem pleca de la premisa că un protocol poate generea abuzuri sau disfuncţionalităţi. Aş vrea ca această analiză pe care o facem să fie una integrată. Sunt protocoale care acoperă lucruri de interes major. Nu putem merge cu desecretizarea până la limita extremă. Sunt de acord că opinia publică trebuie informată, însă trebuie să ne şi protejăm metodele de lucru. (…) Trebuie să ne gândim şi la perspectiva persoanelor vătămate, nu doar a inculpatului”, a spus Olaru.

El a propus ca CSM să facă verificarea în ceea ce priveşte modul în care protocoalele au afectat independenţa Justiţiei, având în vedere că Inspecţia Judiciară, instituţia responsabilă cu acest lucru conform legii, are un protocol semnat cu serviciile de informaţii.

“Cred că este important să stabilim entitatea care face verificarea. Inspecţia Judiciară ar fi, potrivit legii. Dar trebuie să ne întrebăm cu toţii dacă pe acest segment Inspecţia Judiciară, care are un protocol, este în măsură să realizeze o astfel de evaluare. Cred că CSM ar trebui să îşi asume această evaluare”, a mai spus Olaru.

“Dacă începem să ne îndoim de o instituţie pentru că ar exista un protocol – nu ştim, pentru că noi nu l-am văzut…”, a replicat fosta şefa a CSM Mariana Ghena.

Vicepreşedintele CSM a mai spus că Inspecţia Judiciară a trimis Consiliului toate datele solicitate şi a precizat, în adresă, că în 21 martie a demarat procedura de declasificare a protocolului: “Să fim oneşti – Inspecţia Judiciară a comunicat datele pe care le-am solicitat. Mai mult decât atât, Înspecţia Judiciară a precizat în adresă că au demarat, în 21 martie, procedura de declasificare a acelui protocol. (…) Nu plec de la o prezumţie de lipsă de obiectivitate în raport cu Inspecţia Judiciară”.

De asemenea, mai mulţi membri ai Consiliului au cerut declasificarea tuturor protocoalelor.

“Deşi suntem CSM, nu avem dreptul de a vedea documente clasificate, motiv pentru care cred că e necesar să se solicite desecretizarea acelor protocoale încheiate de autorităţile din sistemul judiciar, pentru a face o analiză în plenul Consiliului. E o chestiune de procedură”, a spus Victor Alistar, reprezentant al societăţii civile în CSM.

UPDATE 11:27 CSM, IJ și ÎCCJ au încheiat protocoale de colaborare cu SRI

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecţia Judiciară (IJ) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au încheiat procoale de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), a declarat vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, în şedinţa de plen.

Potrivit acestuia, în urma solicitărilor transmise instituţiilor judiciare, după cum s-a decis la ultima şedinţă de plen a CSM, Înalta Curte, Inspecţia Judiciară şi Ministerul Public au transmis că au încheiat protocoale cu SRI. El a precizat că şi la nivelul CSM a fost încheiat un protocol cu SRI, însă acesta a fost anulat în 2017.

“Am primit corespondenţă cu entităţi din sistemul judiciar după cum urmează: Parchetul de pe lângă ICCJ, ICCJ, IJ, şi la nivelul CSM a fost încheiat un astfel de protocol denunţat în 2017 la iniţiativa tuturor membrilor Consiliului. Toate celelalte entităţi din sistemul judiciar, în perioada 2005-2018 nu au încheiat astfel de protocoale. Tot ce am primit la această dată, nu sunt ataşate protocoalele în forma scrisă. Toată situaţia a vizat doar o corespondenţă minimală”, a declarat Codruţ Olaru.

Olaru a adăugat că protocolale nu au fost ataşate fiindcă sunt clasificate, însă le-a cerut membrilor CSM să analizeze protocoalele la nivelul fiecărei instituţii.

„Obiectul punctual al acestor protocale, dat fiind faptul că vorbim despre o corespondenţă clasificată, nu a fost ataşat, astfel că membrilor le adresez rugămintea ca, la nivelul instituţiilor, să analizeze punctual această corespondenţă. Cred că ar trebui să ne menţinem punctul de vedere, să insistăm să primim toate aceste protocoale şi să le discutăm”, a spus Olaru.

La rândul ei, preşedintele CSM, Simona Marcu, a adresat plenului propunerea de a transmite instituţiilor care au încheiat protocolale cu structurile de informaţii solicitări de a analiza în ce măsură sunt îndeplinite elementele procedurale pentru a începe desecretizarea protocoalelor.

“Consiliului nu i-au fost transmise aceste documente în materialitatea lor, nu putem să exprimăm alte concluzii. Multe dintre protocoale nu mai sunt valabile. Chiar şi cei care avem acces la documente clasificate, avem nevoie să fie declasificate, propun plenului să transmită solicitări instituţiilor care au încheiat aceste protocoale să analizeze în ce măsură sunt îndeplinite elementele procedurale pentru a demara desecretizarea acestor protocoale”, a spus Marcu.

Potrivit acesteia, procurorul general Augustin Lazăr – care nu participă la şedinţă – a solicitat amânarea dezbaterilor pe această temă.

Şedinţa de plen a CSM continuă, însă, în sistem videoconferinţă cu Uniunea Judecătorilor.

Răspunsurile transmise la solicitarea CSM de către instituţiile din sistemul judiciar cu privire la protocoalele încheiate cu serviciile/structurile de informaţii se află pe ordinea de zi a şedinţei plenului Consiliului Superior al Magistraturii, programată de la ora 10.00, titrează News.ro.

În şedinţa Plenului CSM din 20 martie s-a decis, printre altele, transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data 1 ianuarie 2005.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General în anul 2009. Protocolul a fost semnat în februarie 2009 de procurorul general Tiberiu Niţu şi prim-adjunctul SRI Florian Coldea şi a înlocuit documente similare încheiate chiar imediat după înfiinţarea de către Guvernul Năstase a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), actuala DNA.

Documentul are semnăturile adjunctului SRI Florian Coldea şi prim adjunctului procurorului general, Tiberiu Niţu, fiind aprobat de Laura Codruţa Kovesi în calitate de procuror general şi de George Maior, director al SRI.

Protocolul stabileşte între obiective: valorificarea eficientă a capacităţilor specifice deţinute de cele două instituţii în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor şi a factorilor de risc externi şi interni Ia adresa securităţii naţionale, care pot genera sau favoriza săvârşirea infracţiunilor; punerea Ia dispoziţie a informaţiilor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice părţilor, precum şi asigurarea protecţiei acestora; efectuarea cu celeritate a demersurilor prevăzute de lege, pentru solicitarea şi obţinerea, de către Serviciu, a mandatului pentru autorizarea măsurilor privind desfăşurarea unor activităţi în scopul culegerii de informaţii; constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor, în vederea documentării faptelor de terorism şi împotriva siguranţei naţionale; acordarea asistenţei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei oficiale; acordarea de către Serviciu, în conditiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor în cauzele vizând faptelor de terorism şi împotriva siguranţei naţionale, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoştinţe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată; crearea unor mecanisme informatice care să asigure comunicarea operativă, în situaţii deosebite, a datelor şi informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor fiecărei părţi.

Conform documentului, schimbul de informaţii, date, documente şi materiale se efectuează de procurori şi ofiţeri anume desemnaţi, cu aprobarea conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unităţii de Parchet. În situaţii excepţionale, pentru valorificarea unor oportunităţi operative, schimbul de informaţii se poate face şi Ia nivelul de execuţie, cu încunoştinţarea, de îndată, a conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unităţii de Parchet. Schimbul se realizează Ia sediul unităţilor centrale sau teritoriale ale Serviciului sau în locuri anume stabilite de şefii acestor unităţi şi conducătorii structurii/unităţii de Parchet (centrale sau teritoriale). În cauze complexe, cooperarea efectivă se realizează pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor două instituţii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei părţi. Protocolul prevede că se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializată, respectiv prin direcţiile judeţene de informaţii, efectuarea unor verifiăari tehnice, cu privire Ia identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de funcţiune a postului, precum şi Ia existenţa condiţiilor tehnice necesare ducerii Ia îndeplinire a prevederilor autorizaţiei.

La solicitare, Serviciul va efectua verificări în evidenţele specifice a unor date apărute în procesul de realizare a interceptărilor efectuate în baza actelor de autorizare.

Documentul stabileşte că Serviciul va asigura înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporţi de date inseriaţi, puşi Ia dispoziţie de procuror, precum şi trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. În vederea sprijinirii activităţilor specifice desfăşurate de Parchet sau parchetele teritoriale, Serviciul va asigura transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză. Ulterior, Ia solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat. Solicitarea trebuie să conţină numărul actului de autorizare, criteriul de interceptare (număr post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresa IP, frecevenţa radio), data şi ora efectuării convorbirii sau comunicării. Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziţiei geografice şi caracteristicele tehnice (IMSI, I MEl) ale terminalului mobil, în condiţiile legii