Parlamentul României consideră legitimă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova care susţin unificarea

Camera Deputaţilor şi Senatul se vor reuni, marţi, într-o şedinţă solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, în care va fi adoptată o “Declaraţie solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”. La şedinţă nu va lua parte şi preşedintele Klaus Iohannis, anunţându-şi participarea doar premierul Viorica Dăncilă.

UPDATE 12:06 Ședința solemnă s-a încheiat

Ședința solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România s-a încheiat.

UPDATE: Mesajul președintelui Parlamentului Moldovei

Secretar de stat: Să punem Centenarul pe tricoaiele noastre

Klaus Iohannis susține “Pedalăm pentru România”: Îmi doresc mai multă unitate

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a afirmat, marţi, la şedinţa solemnă a Parlamentului României, că că sunt unii din afară care vor să decidă în locul locuitorilor din Moldova unde să meargă şi că trebuie să facă.

”La 100 de ani de la Actul Unirii, din păcate, avem de- a face cu unii care vor să decidă în locul nostru unde să mergem şi ce trebuie să facem. Presiunile politice şi economice venite din afară încearcă să distorsioneze valorile româneşti din ţara noastră. Unitatea dintre Republica Moldova şi România este prin limbă, tradiţie şi credinţă comună”, a afirmat Andrian Candu.

El a susţinut că Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică.

”Nu trebuie să ne fixăm pe divergenţe de perspective şi opinii. Ceea ce este absolut vital pentru palma de Pământ care se numeşte Moldova ţine de consensul pe care ni-l dorim să îl avem din partea clasei politice româneşti cu privire la caracterul privilegiat al relaţiilor noastre şi susţinerea integrării europene ca unica opţiune de civilizaţie şi dezvoltare. Acesta ar trebui să fie un efort de echipă. (…) România trebuie să rămână cel mai fidel, solid şi onest partener al Chişinăului pe traseul său european. Nu mai avem timp să batem pasul pe loc, să ratăm ocazii, să ne pierdem în polemici sterile, pentru că cu cât societatea noastră este mai divizată, cu atât ne lipsim mai mult de şansa şi perspectivele unei modernizări rapide”, a mai afirmat preşedintele Republicii Moldova.

Andrian Candu a menţionat că în trecut în relaţia oficială bilaterală au existat neînţelegeri.

”Dragi colegi, de multe ori relaţia moldo-română cea oficială, nu între oameni, a făcut ca în loc să ne apropie, să ne îndepărteze. Au existat prejudecăţi şi clişee atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, însă mă bucur enorm că acum, astăzi, avem o relaţie firească, matură şi caldă, bazându-se pe valori şi interese comune. Avem o colaborare bilaterală temeinică”, a spus Candu.

UPDATE 12:02 Mesajul premierului Viorica Dăncilă

Premierul Viorica Dăncilă a declarat marţi, în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului, care marchează 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, că ea crede în viitorul comun al celor două state, afirmând că România va fi mereu alături de Republica Moldova. Dăncilă a susţinut că locul moldovenilor este în Uniunea Europeană, pentru a sprijini ţara în domeniul sănătăţii, al educaţiei, al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

“Importanţa simbolică a actului unirii Basarbiei cu România, alături de actele unirii Bucovinei şi Transilvaniei constă în faptul că populaţia acestor teritorii româneşti prin reprezentanţii săi aleşi a decis în mod democratic unirea cu ţara. Înaintaşii noştri au ştiut să utilizeze cu înţelepciune oportunitatea istorică ce li se oferea şi să pună piatră de temelie unui viitor mai bun pentru copiii lor, iar istoria le-a dat dreptate. Azi, 100 de ani mai târziu avem toate motivele să fim la fel de încrezători cum erau ei, că viitorl nostru va fi unul strălucit, atât timp cât la baza lui vor sta valorile democratice care permit dezvoltarea unei societăţi sănătoase. Eu cred cu putere că viitorul nostru va fi din nou unul comun, că ne vom reuni curând în sânul familiei europene, onorând astfel lupta strămoşilor noştri, bărbaţi, dar să nu uităm şi femeile “, a declarat Viorica Dăncilă.

Premierul a afirmat că România va fi mereu alături de Republica Moldova.

“Rădăcinile comune, valorile culturale şi spirituale care ne unesc fundamentează relaţia privilegiată dintre Bucureşti şi Chişinău. Am învăţat de la generaţia unirii lecţia faptelor şi a gesturilor întemeietoare. Cuvintele ne unesc, faptele fac mai trainică unirea. Vă asigur că România a fost şi va fi întotdeauna alături de Republica Moldova “, a continuat aceasta.

Viorica Dăncilă a susţinut că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, pentru a sprijini ţara în domeniul sănătăţii, al educaţiei, al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

“Am transmis atunci, subliniez din nou şi acum, susţinerea fermă şi consecventă a parcursului european al Republicii Moldova din convingerea că locul său este în familia statelor europene. Relaţia nostră este una solidă dorim să concretizăm cât mai multe proiecte comune care să aducă beneficii şi o viaţă mai bună cetăţenilor din Republica Moldova. Am în vedere aici sprijinul din domeniul sănătăţii, al educaţiei, al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Susţinem conectarea Republicii Moldova la Europa, fie că ne referim la conectarea strategică, fie că vorbim de conectarea la nivelul infrastructurii. Sprijinim reformele instituţionale iniţiate de autorităţile de la Chişinău, esenţiale şi din perspectiva parcursului european al Republicii Moldova”, a mai spus Dăncilă.

Potrivit acesteia, Guvernul României „are toată deschiderea să ofere susţinere colegilor de la Chişinău”, afirmând că experienţa de 11 ani în UE a României poate facilita şi aderarea R. Moldova.

“Guvernul pe care-l conduc are toată deschiderea să ofere susţinere colegilor de la Chişinău. Experienţa de 11 ani a României în UE precum şi perioada de pregătire pentru aderare sperăm să contribuie la facilitarea şi scurtarea drumului Republicii Moldova spre statutul de membru în construcţia europeană. Susţinem aplicarea Acordului de asociere cu Republica Moldova şi considerăm că semnarea acestui acord a consfinţit intrarea Republicii Moldova pe un traseu clar, ireveresibil, de apropiere de Uniunea Europeană. Este răspunsul nostru conun la aşteptările cetăţenilor din Republica Moldova legate de siguranţă, prosperitate şi consolidarea democraţiei. Guvernul pe care-l conduc este ferm angajat să aducă cât mai aproape momentul în care România şi Republica Moldova vor avea un viitor comun  în Uniunea Europeană”, consideră prim-ministrul.

UPDATE 11:55 Mesajul lui Liviu Dragnea

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a afirmat, marţi, în şedinţa solemnă, că unii vor să ne convingă că noi ne-am născut ieri sau că nu am făcut nimic de-a lungul istoriei, iar Unirea a fost un eveniment cu totul întâmplător şi neverosimil. ”Cine ne bagă în ureche otrava autodesconsiderării? (…) Sunt aceiaşi care nu vor ca România să-şi găsească liniştea”, a afirmat Dragnea.

”Sunt unii care cred că România există doar de ieri sau care cred că România există doar de la 1918. E adevărat, în 1918, după un război crunt, teritoriile istoric româneşti s-au integrat într-un singur stat. Dar România nu s-a născut atunci. Am văzut că în ultimii 28 de ani, în numele unui aşa-zis adevăr, care ar fi urmărit să dea la o parte naţionalismul propagandei comuniste, unii vor să ne convingă că noi ne-am născut ieri sau că nu am făcut nimic de-a lungul istoriei, iar Unirea a fost un eveniment cu totul întâmplător şi neverosimil, că românii din Transilvania, din Basarabia, din Bucovina nici nu au vrut de fapt să se unească cu vechiul regat. Dar, în numele adevărului istoric, ar trebui să-i întrebăm despre toate acestea nu pe cei care astăzi promovează asemenea idei, crezând că sunt speciali, ar trebuie să-i întrebăm despre România şi istoria ei, despre unirea românilor într-un singur stat pe paşoptişti, pe junimişti, pe Nicolae Bălcescu, pe Alecu Ruso, pe Alexandru Ioan Cuza, pe Ionel Brătianu, pe regele Carol I, pe regele Ferdinand, pe Maiorescu, pe Eminescu şi pe alţii şi vă propun să-i întrebăm: Domnilor, aţi vrut sau n-aţi vrut să aduceţi neamul românesc într-un singur stat, pentru că unii nu-şi mai aduc aminte? Unii nu mai vor să ştie, dar noi credem altceva astăzi. Şi eu cred, şi, Slavă Domnului, nu sunt singurul că Unirea de la 1918 a fost un ideal românesc legitim, şi nu un obiectiv conjunctural, o şansă nesperată”, a afirmat Liviu Dragnea.

Liderul PSD a susţinut că aceiaşi care nu vor ca România să-şi găsească liniştea ne bagă în ureche propaganda desconsiderării.

”Cum vrem noi să credem în viitorul nostru, dacă suntem învăţaţi să nu credem în trecutul nostru? Şi cine ne bagă în ureche otrava autodesconsiderării? Cei care ne iubesc ţara, cei care mor de grija noastră? Nici vorbă! Sunte aceiaşi care nu vor ca România să-şi găsească liniştea. Propagandă, o să spună unii. naţionalism, o să spună alţii. Şi vă întreb. mausoleul de la Mărăşeşti este naţionalism? Românii morţi şi îngropaţi acolo de cineva care i-a cinstit cu adevărat înseamnă propagandă naţionalistă? dar ce spun eu? unii au şi uitat că acest mausoleu mai există. Unii cred probabil că e o hardughie făcută de Ceauşescu”, a susţinut preşedintele Camerei Deputaţilor.

Dragnea a spus că va propune Biroului permanent al Camerei Deputaţilor să fie denumită ”Sala Vasile Stroescu”, primul preşedinte al Parlamentului reunificat al României mari.

UPDATE 11:31 Parlamentul României consideră legitimă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova care susţin unificarea

Preşedintele Camerei Deputaţilor a citit, marţi, de la tribuna Parlamentului, “Declaraţia solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, în care se afirmă că Parlamentul consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova să susţină unificarea celor două state, deoarece aceasta reprezintă continuarea “firească în procesul de dezvoltare”.

„Parlamentul României adoptă prezenta declaraţie pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă, România, la 27 martie 1918. La 27 martie 1918, Sfatul Şării, în calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanţi ai populaţiei române majoritare şi ai minorităţilor etnice, constituit în concordanţă cu normele democratice ale timpului, în condiţiile disoluţiei Imperiului Ţarist şi ale defăşurării Primului Război Mondial, a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii”, se arată în textul declaraţiei citit la tribuna Parlamentului de către Liviu Dragnea.

De asemenea, Parlamentul României „consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea”.

”Parlamentul României constituit în şedinţa solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, astăzi, 27 martie 2018, consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora şi declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora”, se mai arată în document.

Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit, marţi, într-o şedinţă solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, în care va fi adoptată o “Declaraţie solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”.

La şedinţa solemnă a Parlamentului participă şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, care urmează să susţină un discurs. De asemenea, vor adresa alocuţiuni preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Participă la această şedinţă solemnă fostul preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, membrii Guvernului, Patrairhul Daniel, Episcopul Ioan Robu, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, primarul Capitalei Gabriela Firea.

De asemenea, la şedinţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului ia parte şi o delegaţie a Republicii Moldova, condusă de către Andrian Candu. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat luni că liberalii, deşi sunt unionişti, nu vor face parte din delegaţia Republicii Moldova pe motiv că aceasta este condusă de Andrian Candu, care a refuzat în ultimele săptămâni să supună votului mai multe iniţiative liberale, inclusiv adoptarea unei declaraţii de unire.

UPDATE 11:20 Mesajul președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat marţi, în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului, care marchează 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, că doar “vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării”, afirmând că tot atunci s-a decis că poporul de peste Prut era, de fapt, parte a poporului român.

„Această şedinţă solemnă n-ar trebui să aibă pentru noi, parlamentari români şi moldoveni deopotrivă, ca şi pentru toţi cetăţenii români şi moldoveni doar o însemnătate istorică, oricât de monumentală ar fi aceasta. Să dovedim, cu ocazia acestei aniversări, că semnificaţia politică a evenimentelor de acum un veac nu şi-a pierdut caracterul actual şi nici capacitatea de a ne mobiliza voinţele”, a susţinut Călin Popescu Tăriceanu.

El spune că Sfatul Ţării de la 1918 „a constatat, simplu şi firesc, că poporul moldovean era în fapt parte a poporului român şi că ţara care îşi căuta destinul după destrămarea imperiului ţarist nu era altceva decât o parte înstrăinată a Moldovei istorice. Această conştiinţă identitară a fost o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, a unirii”.

Preşedinte Senatului a spus că membrii Sfatului Ţării erau membri cu chip şi nume, care merită să fie amintiţi astăzi, afirmând că aceştia, în ochii noştri, sunt „aura nemuririi”.

“Sfatul Ţării nu a fost o adunare reprezentativă abstractă. Membrii adunării aveau chipuri şi nume. Se cuvine să rostim astăzi, cu solemnitate şi recunoştinţă, câteva din numele deputaţilor care au lucrat atunci pentru unire, care au redactat şi adoptat Actul Unirii: Vladimir de Herţa, Pantelimon Erhan, Ion Inculeţ, Pan Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan, Vladimir Cristi, Anton Crihan şi mulţi altii dar, desigur alături de ei şi nu în ultimul rând, Constantin Stere”. Nu am citat aici o listă de eroi atemporali ai idealului naţional. Nu am evocat supra-oameni, ci oameni politici, unii dintre ei cu o lungă carieră. În ochii noştri, ei poartă, astăzi, aura nemuririi. Presa vremii nu i-a tratat însă cu o indulgenţă mai mare în nici un caz mai mare decât cea de care beneficiază politicienii zilelor noastre. Câţiva au făcut chiar obiectul unor investigaţii ale instituţiilor de forţă ale statului precomunist”, a continuat acesta.

Acesta mai spune că românii au învăţat, „începând din 1940 că nu litera tratatelor, alianţele internaţionale şi forţa armelor păzesc naţiunea, dar pare că nu am înţeles încă pe deplin că singura pavăză a naţiunii este calitatea democraţiei pe care este capabilă să o pună în operă. Cel mai eficient şi, paradoxal, cel mai puţin costisitor program de înzestrare a unei naţiuni este cel care înarmează fiecare cetăţean cu drepturi şi libertăţi inalienabile, care îl echipează cu cele mai puternice garanţii constituţionale şi procedurale în faţa abuzurilor statului. Pentru că cetăţenii abuzaţi de instituţiile propriului stat nu vor fi predispuşi, orice-ar spune ideologiile naţionaliste şi miturile patriotice, să reziste agresiunii unui stat străin. Trăind sub dictatură în 1940, românii nu au avut forţa morală să refuze ultimatumul sovietic şi dictatul nazist. Au deplâns frângerea naţiunii, dar nu i s-au opus”.

Liderul ALDE a îndemnat ca fiecare dintre noi „să aprindem pasiunea pentru democraţie”.

„Vă propun, sub inspiraţia evenimentelor de acum un secol din Basarabia, să încercăm să aprindem în noi înşine pasiunea pentru democraţie care i-a animat pe iluştrii noştri înaintaşi de la Chişinău şi să nu ne amăgim: hotarul de pe Prut nu va dispărea datorită talentului nostru diplomatic sau ştiinţei noastre de a negocia tratate şi acorduri internaţionale. Nu-l vor şterge nici poeziile, cântecele sau declaraţiile patriotice. După exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare în 1940”, a adăugat acesta.

În încheiere, preşedintele Senatului a afirmat că speră ca şi la Bucureşti, şi la Chişinău, să fie luată o decizie în privinţa Unirii.

„Nădăjduiesc, aşadar, că vom găsi curajul, aici la Bucureşti, ca şi la Chişinău, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, liberă şi indivizibilă ne poate împiedica să ne punem şi noi semnăturile pe un Act al Unirii”, a conchis el.

UPDATE 11:19 Mesajul transmis de Custodele Coroanei

Custodele coroanei române, Majestatea sa Margareta, a afirmat, marţi, în şedinţa solemnă al Parlamentului, că unul dintre simbolurile unităţii de neam a fost tatăl său şi că, astăzi, datoria de a sprijini pe fraţii noştri din afara frontierelor României nu trebuie să cunoască limite, nici condiţionări.

Prezentăm integral mesajul Custodelui coroanei:

”Să ne aducem aminte astăzi de personalităţile din Sfatul ţării şi de bravii noştri soldaţi care au luptat pentru unirea noastră în anul 1918, să ne aducem aminte de oamenii noştri politici care indiferent de doctrina lor au consolidat procesul Unirii, să ne aducem aminte de regele Ferdinand şi de regina Maria care niciodată nu şi-au pierdut convingerea că România va fi victorioasă în război şi unită în timp de pace.

Contribuţia Casei regale la integrarea europeană a Republicii Moldova a început acum 100 de ani, în Basarabia străbunicilor mei, Ferdinand şi Maria. În vremea regelui întregitor a avut loc o profundă reformă agrară, au fost organizate modern educaţia şi justiţia, au fost aduse la standarde europene serviciul poştal, sistemul de măsuri şi greutăţi, sănătatea, comerţul şi organizarea statistică. Au fost de asemenea fondate numeroase temple ale culturii.

Unul dintre simbolurile unităţii de neam a fost tatăl meu. Născut la 3 ani după Marea Unire, regele Mihai a reprezentat timp de aproape un secol speranţa, demnitatgea şi continuitatea de ambele părţi ale Prutului. Astăzi, datoria de a sprijini pe fraţii noştri din afara frontierelor României nu trebuie să cunoască limite, nici condiţionări.

La 100 de ani de la Marea Unire, după tragedii greu de descris în cuvinte, Coroana română continuă să sprijine aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. Ultimii ani au dovedit că familia regală participă profund şi durabil la integrarea ţării în familia europeană a naţiunilor. Afecţiunea şi respectul de care Casa regală se bucură în ţara soră este cel mai frumos dar pe care îl putem primi acum, la ceas de sărbătoare împreună. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

Şedinţa solemnă este programată de la ora 10.00, iar la aceasta şi-a anunţat participarea premierul Viorica Dăncilă, în timp ce preşedintele Klaus Iohannis nu va fi prezent, titrează News.ro.

La şedinţa solemnă a Parlamentului va participa şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, care ar urma să susţină un discurs. De asemenea, vor adresa alocuţiuni preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

De asemenea, la şedinţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului va lua parte şi o delegaţie a Republicii Moldova, condusă de către Andrian Candu. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat luni că liberalii, deşi sunt unionişti, nu vor face parte din delegaţia Republicii Moldova pe motiv că aceasta este condusă de Andrian Candu, care a refuzat în ultimele săptămâni să supună votului mai multe iniţiative liberale, inclusiv adoptarea unei declaraţii de unire.

În cadrul şedinţei solemne a Parlamentului va fi dezbătută şi adoptată o “Declaraţie solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, prin care “se va reflecta unitatea poporului şi a limbii române, rolul avut de înaintaşii politici şi drumul care trebuie urmat de oamenii politici de astăzi, precum şi dorinţa comună de a continua procesul de modernizare şi integrare instituţională în UE”.

Duminică, la Chişinău, a fost organizată “Marea Adunare Centenară”, dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, printre participanţi aflându-se Dan Barna şi Traian Băsescu, fostul preşedinte afirmând că parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău trebuie să voteze în cel mai scurt timp unirea.

“Marea Adunare Centenară” a adoptat o pcoclamaţie în care cere Parlamentului de la Bucureşti ca în şedinţa solemnă din 27 martie să ia o decizie pentru “reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României,  în conformitate cu normele dreptului internaţional şi a Actului Final de la Helsinki”. În acelaşi text al proclamaţiei se arată că “guvernările care s-au succedat la putere în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei şi până în prezent, nu au avut în vedere decât îmbogăţirea proprie, prin sărăcirea populaţiei şi menţinerea în prizonierat a acesteia, prin alungarea ei peste hotare, la munci grele, prin falsificarea trecutului istoric şi crearea unor iluzii pentru viitor, prin propagandă şi manipulare, pentru a-şi menţine funcţiile şi accesul la fluxul de bani şi beneficii”.

Proclamaţia mai spune că în urma votului din Sfatul Ţării de la 1918, în teritoriul dintre Prut şi Nistru “a fost instaurat un regim care a asigurat tuturor securitatea individuală şi libera evoluţie socială, economică, politică şi culturală”, iar legitimitatea actului Unirii Basarabiei cu România trebuie conştientizat ca fiind “unica soluţie de supravieţuire şi progres al românilor de peste Prut”.