Didier Philippe, MBDA: Oferta noastră completează foarte bine sistemele Patriot

Grupul MBDA, liderul european pe piaţa de rachete tactice, este obligat să fie mai bun decât principalul competitor, în condiţiile în care nu este la fel de puternică la nivel politic, iar oferta companiei pentru România completează foarte bine sistemele Patriot, a declarat, pentru News.ro, vicepreşedintele MBDA, Didier Philippe.

În octombrie 2017, Raytheon a semnat cu Aerostar un acord de colaborare privind producţia şi mentenanţa sistemelor Patriot achiziţionate de România. În decembrie, ministrul Apărării, Mihai Fifor, a declarat că România a făcut plata pentru primul sistem de rachete Patriot. Soluţia Patriot de la Raytheon reprezintă un sistem tactic antiaerian şi anti-rachetă, care oferă protecţie împotriva unui număr de ameninţări, inclusiv aeronave, rachete tactice balistice, rachete de croazieră şi vehicule aeriene autonome.

În 24 august 2017, MBDA a semnat un Memorandum de Înţelegere cu societatea de stat Romarm şi Electromecanica Ploieşti, filială a Romarm. Memorandumul a pus bazele unui grup de lucru care “să definească şi să prezinte cea mai bună propunere franceză de sisteme de rachete tactice de ultimă generaţie ca răspuns la cerinţele operaţionale ale Forţelor Armate Române pentru Sisteme de Apărare Aeriană”, potrivit unui anunţ oficial publicat de MBDA anul trecut.

Dacă propunerea companiei ar fi acceptată, MBDA ar putea transfera şi produce în România sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă şi foarte scurtă (SHORAD/VSHORAD), cu rachete Mistral şi VL Mica.

Trump anunţă că SUA iau în considerare o prezenţă militară permanentă în Polonia

Rusia organizează cele mai mari exerciţii militare din ultimii 37 de ani

MBDA este obligată să fie mai bună decât principalul competitor, potrivit lui Philippe.

”Nu putem fi la fel de puternici, pe plan politic, precum principalul nostru competitor, aşa că suntem obligaţi să fim mai buni decât acesta în ceea ce priveşte performanţele produselor”, a spus vicepreşedintele MBDA.

În raport cu produsele americane, MBDA nu are niciun complex referitor la calitate şi preţ, a subliniat francezul.

”Oferta noastră completează foarte bine sistemele Patriot. Rachetele propuse României acţionează pe o rază mai scurtă, dar acoperă 360 de grade, faţă de Patriot, care astăzi acoperă doar sectoare de 120 de grade”, a precizat Philipe.

Decizia politică este esenţială

Philipe consideră că dorinţa politică de a sprijini sectorul apărării este esenţială, fără ea nu pot fi demarate negocieri şi nu pot încheiate contractele.

”Aşteptăm acum o decizie din partea Guvernului, conformă cu Parteneriatul strategic franco-român, cu PESCO (Permanent Structured Cooperation, o cooperare între statele membre UE în zona apărării – n.r.) şi cu angajamentele noastre din august 2017. Sperăm să primim un răspuns favorabil în prima jumătate a acestui an referitor la propunerile noastre în cadrul programelor VSHORAD/SHORAD, cu sistemele de rachete Mistral şi VL Mica, şi MANPADS, cu Mistral”, a afirmat Philipe.

Totodată, vicepreşedintele MBDA aşteaptă ca Guvernul să întocmească în curând o listă scurtă cu firmele alese în cazul licitaţiei pentru echiparea corvetelor, procedura fiind iniţiată în 1 martie.

”Trei dintre şantierele navale cu care MBDA cooperează strâns pentru dotarea cu rachete Exocet B3 şi VL Mica – Naval din Franţa, Damen din Olanda şi Fincantieri din Italia vor depune oferte”, a spus Philipe.

Francezul a subliniat că un acord industrial între MBDA, Electromecanica şi Romarm ar putea genera 1.000 de locuri de muncă în România.

”Trebuie să cheltuiţi banii în mod înţelept. Aceste investiţii majore în apărare sunt pe termen lung. Nu vrem să vă luăm banii şi să plecăm. Un acord industrial de acest calibru între MBDA, Electromecanica şi ROMARM va genera 1000 de locuri de muncă directe şi indirecte în România şi o activitate de mai bine de un sfert de secol pentru centrul de rachete de la Ploieşti”, a afirmat Philipe.

Vicepreşedintele MBDA consideră cooperarea industrială esenţială pentru ca armata să aibă cu adevărat autonomie cu sistemele de rachete, în condiţiile în care România vrea să cumpere aproximativ 20 de sisteme VSHORAD/SHORAD pentru dotarea forţelor aeriene şi a apărării anti-aeriene.

Philipe a mai spus că, în prima etapă după semnarea contractului, care durează circa trei ani, România ar trebui să găsească oamenii potriviţi, iar aceştia vor veni în Franţa pentru training.

”Trei ani e o perioadă rezonabilă, în care ei trebuie să înveţe înainte de a putea construi componente de rachete în România. Etapa a doua va dura 2-3 ani – după ce primele rachete sunt produse aici, pas cu pas se va ajunge la producţie integrală în România”, a spus Philipe.

Vicepreşedintele MBDA consideră că România, ca participant la PESCO, poate avea un rol important în întărirea apărării la nivel european prin consolidarea flancului estic al NATO.

”În acest context, Romania are nevoie de o armată modernă, capabilă să facă faţă provocarilor complexe. În egală măsură, România are astăzi şansa revitalizării industriei apărării, prin cooperare cu un parteneriat strategic european care se angajează să facă cooperare industrială şi transfer de know-how”, a declarat Philipe.

Totodată, o armată bine echipată poate descuraja un inamic în cazul unui conflict diplomatic, consideră vicepreşedintele MBDA.

”O armată modernă este credibilă şi dispune de elementele necesare pentru a descuraja inamicul. Pentru a fi credibil, pentru a conta, nu ai nevoie doar de aliaţi puternici, dar trebuie să contribui cu mijloace moderne, eficiente, la apărarea comună”, a spus Philipe.

MBDA este deţinută de Airbus, Franţa (37,5%), BAE Systems, Marea Britanie (37,5%) şi Leonardo, Italia (25%). Compania a înregistrat vânzări de circa 3 miliarde euro în 2016 şi are prezenţă industrială în Franţa, Marea Britanie, Italia, Germania şi Spania.

MBDA are o cotă de piaţă de 52% în Europa, fiind urmată de Raytheon cu 13% şi Lockheed Martin cu 5%, potrivit datelor prezentate de companie. Numărul angajaţilor depăşeşte în prezent 10.000 şi este pe un trend ascendent, în condiţile în care numărul comenzilor primite de liderul european este pe trend ascendent.