MAI, despre protestul sindicatelor din Poliţie: Facem demersuri pentru asigurarea salarizării adecvate

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis sâmbătă, după ce câteva sute de poliţişti şi angajaţi ai penitenciarelor din toată ţara au ieşit la protest în faţa Ministerului, că, deşi poliţiştii şi militarii vor intra în grila de salarizare în mod etapizat, până în 2022, poliţiştii au beneficiat deja de creşteri salariale. MAI mai spune că face demersuri pentru asigurarea salarizării adecvate pentru propriii angajaţi, îmbunătăţirea dotărilor, reabilitarea sediilor şi achiziţionarea echipamentelor de protecţie, transmite News.ro.

„Legea salarizării bugetare nr. 153/2017 prevede etapele în care vor avea loc creşterile salariilor personalului bugetar până în anul 2022. Evident că fiecare categorie profesională îşi doreşte să beneficieze de aceste creşteri salariale încă din primul an de aplicare a legii, însă o creştere a salariilor pentru toţi bugetarii în acelaşi timp nu ar fi putut fi sustenabilă din punct de vedere al posibilităţilor bugetare”, transmite Ministerul Afacerilor Interne printr-un comunicat de presă.

De asemenea, Ministerul mai precizează că, deşi poliţiştii şi militarii vor intra în grila de salarizare în mod etapizat, până în 2022, poliţiştii au beneficiat deja de creşterea salariului cu 10% în octombrie 2017 şi de încă o creştere de 4-5% în ianuarie 2018 şi le-au fost majorate şi sporurile cu 5-10%.

„Deşi poliţiştii şi militarii vor intra în grilă în mod etapizat, până în 2022, cu creşteri succesive, an de an, poliţiştii au beneficiat de măriri salariale în ultimul an, astfel: creştere salarială de 10% în octombrie 2017, creştere salarială de 4-5% la salariul net din ianuarie 2018, mărirea unor sporuri (de 5% sau 10%) pentru 28.000 de poliţişti din ianuarie 2018”, potrivit aceleiaşi surse.

Protest faţă de referendumul pentru modificarea Constituţiei: “Iubirea nu se votează!”

Ska Keller, grupul verzilor, după întâlnirea cu premierul Dăncilă: A spus că se bănuieşte că protestatarii…

Astfel, MAI afirmă că cel mai mic salariu net din Poliţie (al unui agent debutant) a crescut de la 1.373 în decembrie 2016, la 1.776 în ianuarie 2018, la care se adaugă norma de hrană de 990 lei şi norma de echipament de 250 de lei şi alte sporuri, după caz.

Conform MAI, ofiţerii de poliţie, fără funcţie de conducere au salariile nete între 1.909 lei şi 6.777 lei, la care se adaugă norma de hrană de 990 lei şi norma de echipament de 250 de lei şi alte sporuri, după caz, iar ofiţerii cu funcţii de conducere au salariile nete între 2.600 şi 11.000 de lei (în cazul chestorilor), la care se adaugă norma de hrană de 990 lei şi norma de echipament de 250 de lei şi alte sporuri, după caz.

Ministerul mai spune că munca prestată în zilele libere şi sărbătorile legale se plăteşte ca o zi normală de lucru la care se adaugă un spor de 75%.

„Începând cu luna aprilie 2018, poliţiştilor li se vor plăti orele suplimentare efectuate în timpul săptămânii, această măsură fiind luată, cu caracter de excepţie, numai pentru angajaţii MAI, în condiţiile în care, din anul 2009, plata orelor suplimentare a fost sistată pentru întreg sistemul bugetar. Anul acesta se vor achiziţiona autoturisme şi autospeciale în valoare de 120 milioane de lei. Procedura de achiziţie este deja începută, fiind urcat anunţul pe SEAP. Dintre acestea, cele mai multe (700-800 buc.) vor fi destinate Poliţiei Române”, mai precizează ministerul.

De asemenea, Inspectoratul General al Poliţiei Române a anunţat public că anul acesta va cheltui 9 milioane de lei pentru reabilitarea unor sedii de poliţie, din care 7 milioane lei sunt destinate reabilitării unor posturi de poliţie din mediul rural, iar 2 milioane pentru secţiile de Poliţie din Capitală.

Poliţia Română va achiziţiona veste anti-glonţ şi veste anti-înjunghiere (70.000 de buc.), căşti anti-glonţ cu vizor (1.000 buc.) şi scuturi anti-glonţ (370 buc.).

Referitor la reducerea deficitului de personal, estimat la aproximativ 23.000 de oameni, MAI va încadra anul acesta peste 7.000 de oameni, dintre care peste 3.000 în Poliţia Română.

În ceea ce proveşte propunerea de modificare a Legii 360/2002 privind statutul poliţistului, MAI menţionează că modificările se referă la „împiedicarea accesării unor mecanisme prin care poliţiştii refuzau repunerea pe funcţii în urma unor reorganizări sau a altor situaţii, iar în acest mod ieşeau la pensie la 40 de ani sau chiar la vârste mai tinere”.

O altă modificare propusă la statutul poliţistului este aceea ca, atunci când faţă de un poliţist se începe o cercetare prealabilă, acesta să fie pus la dispoziţia unităţii până la finalul cercetărilor. Poliţistul va fi plătit în continuare pentru acea funcţie, dar i se vor delega alte atribuţii până la clarificarea situaţiei. În prezent, poliţistul chiar dacă este reclamat că a avut o conduită în afara cadrului legal, rămâne în continuare în acelaşi loc de muncă.

Ministerul transmite că face demersuri susţinute în vederea „asigurării unui nivel de salarizare adecvat pentru propriii angajaţi, în paralel cu eforturile pentru îmbunătăţirea dotărilor, reabilitarea sediilor, achiziţionarea echipamentelor de protecţie şi a celor de intervenţie, necesare desfăşurării misiunilor în cele mai bune condiţii”.

Câteva sute de poliţişti şi angajaţi din penitenciare din toată ţara au protestat, sâmbătă, în faţa MAI. Poliţiştii sunt nemulţumiţi de salarizare, de deficitul de personal şi de subfinanţare, în timp ce angajaţii din penitenciare solicită condiţii mai bune de lucru, o salarizare echitabilă, precum şi demiterea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

Sindicatele din poliţie acuză o discriminare a poliţiştilor în ceea ce priveşte aplicarea legii salarizării, declarându-se nemulţumiţi de subfinanţarea instituţiilor din subordinea ministerului şi de logistica deficitară, de tergiversarea statutului poliţistului, de deficitul de personal şi de planificarea serviciului de permanenţă la domiciliu.