Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat luni că a fost atacat de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi a fost avertizat că, dacă liberalii vor ataca la CCR legea privind înfiinţarea Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureş, nu se ştie ce se va întâmpla, afirmând că aşteaptă de le lideul UDMR scuze, titrează News.ro.
“După cum bine ştiţi, am fost atacat de preşedintele UDMR, ba chiar am fost avertizat că, dacă depunem sesizare la CCR, nu ştiu ce o să se întâmple şi cum o să fie relaţiile dintre PNL şi UDMR. Eu am spus că noi nu atacăm la CCR din motive de natură etnică, ci atacăm din motive de natură constituţională şi legală. Iată că astăzi CCR ne dă dreptate. Aşteptăm să vedem şi motivarea şi eu cred că am făcut un lucru bun pentru că am făcut această sesizare, pentru că de fapt am semnalat elementele de neconstituţionalitate din această lege, iar CCR ne-a dat dreptate. Aş aştepta ca domnul Kelemen Hunor să-şi ceară scuze, dar mă îndoiesc că o va face”, a declarat Ludovic Orban.
Totodată, într-un comunicat, UDMR susţine că decizia Curţii Constituţionale este revoltătoare.
”Suntem dezamăgiţi, comunitatea noastră este dezamăgită. Nu putem vorbi despre un stat de drept democratic în momentul în care Parlamentul nu poate aplica drepturile minorităţilor garantate de Constituţie – a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor după decizia Curţii Constituţionale de a împiedica înfiinţarea unei şcoli romano-catolice la Târgu Mureş. În timp ce MAE se laudă cu statutul României de ţară-model, înfiinţarea unei şcoli maghiare în această ţară, membră a Uniunii Europene, este considerată un act neconstituţional. În 2018, România nu are nici viziune, nici obiective pe termen lung. Singura explicaţie pe care o găsesc partidele de opoziţie pentru eşecul lor este naţionalismul, care se dovedeşte a fi arma lor cea mai puternică. Iar Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Partidul Mişcarea Populară (PMP) acţionează cu atât de multă josnicie şi naturaleţe, încât foştii lideri ai PRM ar putea să înveţe de la ei, luând notiţe în prima bancă”, este citat Kelemen Hunor în comunicat.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că PNL şi PMP au făcut o greşeală atunci când au contestat la CCR înfiinţarea unei şcoli romano-catolice, şi, de asemenea, fac o greşeală atunci când folosesc orice ocazie ca să blocheze posibilitatea dialogului romano-maghiar, în 2018.
“Astăzi ei sunt cei care resping toate cererile legitime, orice măsură importantă care este în beneficiul comunităţii maghiare. Sunt ultranaţionalişti, anti-maghiari şi sunt împotriva a tot ceea ce înseamnă viitorul unor copii: nimic nu este sfânt pentru ei, nici soarta şcolilor maghiare, nici viitorul copiilor noştri. Îşi bat joc de viitorul sutelor de copii nevinovaţi,de părinţii lor şi de profesorii maghiari”, a precizat liderul UDMR.
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, luni, sesizarea depusă de un grup de 50 de parlamentari PNL şi 16 parlamentari PMP privind legea de înfiinţare a Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureş, cu predare exclusiv în limba maghiară.
Legea a fost atacată la Curtea Constituţională în 13 februarie, sesizarea fiind formulată de 50 de parlamentari PNL şi 16 parlamentari PMP.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc este neconstituţională. În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative, şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii”, se arată în comunicatul CCR.
Conform sursei citate, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi nici oportunitatea înfiinţării unităţii de învăţământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înfiinţarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, Curtea a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de art.4 alin.(2) şi art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie. Mai mult, autoritatea legiuitoare a încălcat sfera de competenţă a autorităţii executive locale, care se bucură de protecţia constituţională a principiului autonomiei locale, prevăzut de art.120 alin.(1) şi art.121 alin.(1) şi (2) din Constituţie.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.