Primăria oraşului Nădlac trebuie să restituie Uniunii Europene patru milioane de lei pentru că nu a finalizat la timp un campus şcolar

Primăria oraşului arădean Nădlac va trebui să returneze Uniunii Europene aproximativ patru milioane de lei în 2018, pentru lucrările executate cu bani europeni la un campus şcolar nefinalizat, proiect care a pierdut astfel o finanţare totală de 22 de milioane de lei. Lucrările la campus au început în urmă cu 11 ani şi sunt blocate de peste doi ani, în condiţiile în care administraţia locală plăteşte chirie 400.000 de lei pe an pentru clădiri în care funcţionează şcoli şi care aparţin unor culte religioase, transmite News.ro.

Primarul oraşului Nădlac, Ioan Mărginean, a declarat, luni, pentru News.ro, că proiectul de construire a campusului şcolar din localitate, început în 2007, rămâne blocat pe termen nedefinit, în condiţiile în care finanţarea europeană a fost pierdută, iar în 2018 administraţia locală va fi obligată să returneze aproximativ patru milioane de lei cheltuiţi pe lucrări.

Construirea campusului pentru Grupul Şcolar „J. G. Tajovsky” Nădlac a avut iniţial finanţare de la Ministerului Educaţiei Naţionale, respectiv 38 de milioane de lei.

Termenul de finalizare a proiectului era 2010, dar în 2008 lucrările au fost oprite de Guvern pe fondul crizei economice. În acel moment, stadiul execuţiei lucrărilor era de numai 30 la sută, respectiv fuseseră ridicare câteva fundaţii şi pereţi.

UE şi Londra lansează în tensiune sprintul final al Brexitului

Tusk propune un summit european extraordinar consacrat Brexitului

După şase ani în care şantierul a fost blocat, reprezentanţii Primăriei Nădlac şi ai Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest au semnat un nou contract de finanţare, în urma câştigării unui proiect european. Suma nerambursabilă obţinută prin Programul Operaţional Regional (POR) a fost de 27,1 milioane de lei, diferenţa până la 34 de milioane, suma totală necesară, fiind acoperită de Guvern şi bugetul local.

Acesta era cel mai mare proiect de infrastructură şcolară din vestul ţării şi urma să fie finalizat în decembrie 2015. La termenul limită, însă, doar 40 la sută din lucrările contractate au fost executate, astfel că finanţarea europeană a fost pierdută. Până la acel moment, fuseseră cheltuiţi aproape 12 milioane de lei din bugetul total de 34 de milioane de lei, din care cinci milioane provenind din fondurile europene. Restul finanţării, de 22 de milioane de lei, a fost pierdută.

Primarul a acuzat construtorii că nu au respectat termenele, însă cei cinci milioane de lei obţinuţi prin POR trebuie restituţi de administraţia locală.

”La sfârşitul anului trecut am plătit deja 1.250.000 de lei Ministerului Dezvoltării, pentru că în urma unor verificări la proiect s-a aplicat o corecţie financiară. Au fost descoperite nereguli în documentaţie şi s-a aplicat un fel de amendă. În acest moment mai trebuie să restituim aproape patru milioane de lei, în condiţiile în care bugetul oraşului în 2018 este de numai 9,9 milioane de lei, cu peste trei milioane mai mic decât anul trecut. Singura noastră speranţă este că se va aproba o eşalonare, pentru că altfel nu avem de unde scoate aceşti bani. Eventual va trebui să facem un împrumut, dacă nu se aprobă eşalonarea”, a declarat primarul pentru News.ro.

Edilul spune că nici nu se mai pune problema reluării lucrărilor la campus, pentru că singura posibilitate legală de finanţare în acest moment este cea din bugetul local, care nu poate susţine investiţiile.

”Ca să încercăm accesarea de fonduri europene pentru finalizarea proiectului ar trebui să plătim înainte datoria de patru milioane de lei, ceea ce ne este imposibil”, a declarat primarul.

Administraţia loală consideră că în cel mai bun caz şantierul poate fi deblocat peste câţiva ani, dar chiar şi atunci doar pentru a se finaliza lucrările prioritare, respectiv amenajarea sălilor de cursuri.

”Pentru a termina tot campusul ne-ar trebui 25 de milioane de lei, de aceea noi sperăm să putem relua măcar lucrările la imobilul în care se vor ţine cursuri, pentru a muta elevii din clădirile pentru care plătim acum chirie. Dar chiar şi asta va fi posibil doar dacă obţinem fonduri europene sau de la Guvern”, a declarat Ioan Mărginean.

Campusul este necesar în condiţiile în care în oraşul Nădlac, care are 8.000 de locuitori, şapte din cele zece clăridiri şcolare aparţin unor culte religioase, iar administraţia locală plăteşte chirii ce însumează 400.000 de lei pe an.

Conform proiectului început în 2007, pe un teren de trei hectare urmau să fie construite două clădiri cu un total de 48 de săli pentru cursuri, un cămin-internat cu o capacitate de 300 de locuri, o cantină, un imobil cu 15 garsoniere destinate cadrelor didactice, un spaţiu multifuncţional destinat organizării de ateliere de lucru, concursuri, activităţi de lectură şi vizionării de filme documentare, o sală de sport şi o bază sportivă.

Ulterior, Consiliul Local Nădlac a aprobat reproiectarea campusului, prin reducerea dimensiunilor. Astfel, unele clădiri nu vor mai fi construite, cum ar fi cantina, în timp ce căminul va fi redus de la o capacitate de 300 de locuri la una de 200 de locuri.

Peste o mie de elevi din Nădlac ar beneficia de investiţie, dacă va fi finalizată, însă administraţia locală, condusă de un primar al coaliţiei de guvernare (ALDE), nu a primit în ultimul an un răspuns favorabil la solicitările de sprijin financiar adresate Guvernului.