Viitorul mandat al lui Putin, sub semnul tensiunilor cu Occidentul

Preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin – care este sigur că va obţine o victorie duminică – a dat tonul acestui al patrulea viitor mandat, promiţând Statelor Unite o replică ”imediată” în cazul unui atac nuclear, iar astfel era tensiunilor cu Occidentul nu s-a încheiat, scrie AFP.

Mai puţin în cazul unei imense surprize, fostul agent KGB (serviciile secrete sovietice) urmează să obţină o victorie în scrutinul din 18 martie, ceea ce-l va plasa la putere până în 2024, după o campanie electorală ternă în Rusia, dar bogată în confruntări diplomatice între Moscova şi puterile occidentale, titrează News.ro.

”Pare că înaintea alegerilor prezidenţiale ruse, conflictul dintre ţara noastră şi Occident ar putea să atingă un nivel fără precedent, şi mai periculos”, comenta site-ul de ştiri Gazeta.ru, evocând ”un nou Război Rece”.

La începutul lui martie, Vladimir Putin, în vârstă de 65 de ani, a lăudat noul armament nuclear al Rusiei într-un discurs mustind de o retorică militaristă şi unul dintre cele mai belicoase pe care l-a susţinut în cei 18 ani de când este la putere.

Scutul american antirachetă din România ar putea să ruineze Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), avertizează Moscova

SUA impun noi sancţiuni Rusiei în domeniul militar şi al informaţiilor şi unei unităţi militare chineze…

Dacă Rusia sau vreunul dintre aliaţii ei este atacată cu arma nucleară, ”răspunsul nostru va fi imediat”, a declarat el, dezvăluind existenţa unor noi arme ruse pe care le-a prezentat drept ”invincibile”.

Washingtonul a anunţat pe 7 februarie că a ucis, în Siria, cel puţin 100 de combatanţi ai regimului lui Bashar al-Assad, dintre cai mai mulţi erau mercenari ruşi. Cinci cetăţeni ruşi au fost ”a priori” ucişi, a recunoscut Moscova, subliniind că ei nu făceau parte din armata rusă.

Unii au văzut în acest lucru o rară confruntare directă între forţele ruse şi americane, în contextul în care relaţiile între Moscova şi Washington se află la cel mai scăzut nivel, afectate de suspiciuni de amestec rus în procesul electoral american.

Vladimir Putin a respins din nou aceste acuzaţii într-un interviu acordat vinerea trecută postului american de televiziune NBC, dezminţând orice eventual rol al statului rus în alegerea lui Donald Trump în 2016.

Tensiunile cu Occidentul au crescut cu o treaptă pe 6 martie, când poliţia britanică a anunţat că fostul spion rus Serghei Skripal, un agent dublu din serviciile militare ruse GRU care a lucrat pentru britanici, a fost otrăvit la Salisbury, în sudul Angliei.

Londrei a anunţat că expulzează 23 de diplomaţi, declarând Moscova ”vinovată” şi a suspendat relaţiile bilaterale. Kremlinul neagă orice implocare.

Relaţiile dintre Rusia şi Occident se află la nivelul ”cel mai toxic de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, iar ”cazul Skripal le poate otrăvi şi mai mult”, avertiza Gazeta.ru.

PATRU ANI DE LA ANEXAREA CRIMEEI

Toate acestea sunt mai degrabă bune pentru candidatul Putin – ideea unei Rusii asediate şi acuzate de toate relele de către Occident este, potrivit sondajelor, un factor care-i îndeamnă pe ruşi să se unească şi să voteze cu el.

Iar asta în pofida unei scăderi a nivelului de trai în timpul ultimului său mandat, marcat de o recesiune economică.

În discursul său în faţa membrilor Parlamentului, preşedintele rus a promis să ia măsuri în lupta împotriva sărăciei. Însă ”promisiunile de campanie sunt neglijate sau complet inutile”, remarcă Andrei Kolesnikov, un analist de la Centrul Carnegie din Moscova.

”Regimul politic îi invită pe pasagerii săi, pe ruşi, să se îmbarce într-o călătorie fără să anunţe ora plecării, destinaţia şi fără ca măcar să precizeze soliditatea aparatului”, adaugă el.

Apreciind că nu primeşte suficiente ajutoare de la stat pentru cei doi copii ai săi, Serghei Inşakov, un şofer de taxi în vârstă de 37 de ani, este sigur că va vota cu Putin.

”Noi n-avem nevoie de schimbări acum. Putin trebuie să termine ce a început”, declară el pentru AFP.

Creditat cu aproximativ 70% din intenţiile de vot potrivit ultimelor sondaje, Putin îşi devansează cu mult rivalii, dintre care cel mai bine plasat este comunistul Pavel Grudinin (7,8%).

”Acestea nu sunt nişte alegeri în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă o sărbătorire a identităţii majorităţii care s-a format după Crimeea”, dă asigurări Kolesnikov.

Cota popularităţii lui Vladimir Putin a fost alimentată de anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, pe 19 martie 2014.

Cei patru ani de la anexare vor fi sărbătoriţi în ziua alegerilor prezidenţiale.

”TIRANIA MAJORITĂŢII”

Declarat ineligibil până în 2024, principalul opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, a îndemnat în mai multe rânduri alegătorii să boicoteze scrutinul.

Câteva mii de ruşi au răspuns îndemnului său şi au manifestat pe 28 ianuarie. Arestat o scurtă perioadă de timp, Navalnîi a declarat că se teme că va fi încarcerat înainte de ziua alegerilor.

În pofida eforturilor sale, nivelul participării în alegerile prezidenţiale ar urma să atingă 60% potrivit sondajelor, ceea ce i-ar asigura lui Putin legitimitatea pe care o caută.

Acest lucru ar putea să-l încurajeze să impună o serie de legi care să restrângă şi mai mult libertăţile civile, ale presei şi opoziţiei, subliniază critici ai Kremlinului.

Deputaţii ruşi discută, astfel, despre o lege care ar putea să permită desemnarea nu doar a unor organizaţii, ci şi a unor persoane drept ”indezirabile” şi să le restrângă accesul în spaţiul public.

”O tiranie a majorităţii este pe cale să apară”, avertizează Kolesnikov. ”Ţara rămâne unită în spatele obişnuitelor valori antioccidentale, izolaţioniste şi conservatoare”, dă el asigurări/.