Klaus Iohannis: Românii nu își doresc ca infractorii să facă legea

Ministerul Public îşi prezintă miercuri bilanţul de activitate pe 2017, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. La precedentul bilanţ al instituţiei, şeful statului a lăudat activitatea Ministerului Public în anul 2016, afirmând că a contribuit la restabilirea încrederii cetăţenilor în justiţie, dar a atras atenţia că procurorii trebuie să rămână “loiali” normei potrivit căreia nimeni nu este mai presus de lege şi trebuie să respecte libertăţile şi drepturile cetăţenilor.

UPDATE 12:08 Cristina Tarcea: Mă rog ca dosarul HexiPharma să nu ajungă la Înalta Curte

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a criticat modul în care au fost făcute reformele în justiție. Președintele ÎCCJ a precizat că nimeni nu a avut în vedere faptul că orice reformă trebuie să se concentreze pe cetățean. Tarcea a mai vorbit și despre faptul că modificările aduse codurilor penale și civile au lovit în dreptul cetățeanului de a fi judecat într-un termen rezonabil.

Cristina Tarcea a vorbit și de volumul mare de muncă al magistraților.

Ce a apărut pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, după ce Prima Doamnă nu…

Ce meserie are Klaus Iohannis. Ce școli a absolvit președintele României. Surpriză uriașă!

“Mă rog ca dosarul HexiPharma să nu ajungă la Înalta Curte pentru că nu avem unde să îl depozităm,” a spus președinele ÎCCJ încercând să sublinieze problemele cu care se confruntă judecătorii.

UPDATE 11:53 Klaus Iohannis: Constituția nu vorbește despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea

Președintele Iohannis a felicitat procurorii pentru munca depusă în 2017 și a vorbit despre rolul și responsabilitățile procurorilor. Președintele a precizat că discuțiile din spațiul public încearcă să acrediteze ideea că procurorii sunt inamicii societății. Șeful statului a subliniat că procurorii sunt cei chemați să protejeze aplicarea și respectarea legii, iar acolo unde sunt abuzuri, ele trebui rapid sancționate. Conduita etică înaltă și profesionalismul este ceea ce trebuie să caracterizeze procurorii, a punctat șeful statului.

Președintele a vorbit și despre faptul că politicul încearcă să își subordoneze magistrații, dar societatea din România nu își dorește ca infractorii să devină cei care fac legile țării.

“A deveni un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. în aceste discuții se invocă frecvent articolul care precizează că activitatea procurorilor se desfășoară sub autoritatea ministrului Justiției. Vreau să fiu foarte clar, sintagma e sub autoritatea ministerului Justiției si nu în subordinea ministerului Justiției. Confuzia este menită să subordoneze procurorii politicului […] Observăm o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați și condamnați penali, care sunt evidenți deranjați de faptul că MP își face treaba. Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății. Dimpotrivă, procurorii sunt de aceeași parte cu cei care își doresc apărarea legii. […] Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea. […] Românii nu își doresc ca infractorii să facă legea și magistrații să fie subordonați politicului. Societatea a înțeles că democrația nu se poate construi pe nisipuri mișcătoare.[…] Justiția este un drept public,” a spus șeful statului.

Klaus Iohannis a vorbit și despre necesitatea modernizării condițiilor din penitenciare și a promis că va fi în continuare un susținător al Ministerului Public.

UPDATE 11:40 Cauzele penale reprezentative soluţionate în anul 2017

– cauza având ca obiect fapte săvârşite de membrii comisiei pentru acordarea titlului de Luptător în Revoluţie care au avut drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat cu suma de 14.047.085 lei, reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor, plătite de către casele judeţene de pensii;

– dosarul HEXI PHARMA, în care s-a reţinut că societatea comercială menţionată a produs şi comercializat către numeroase unităţi sanitare produse biocide neconforme sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide;

– cauza cunoscută sub denumirea de ,,tezaurele antice”, privind valorificarea şi reciclarea de bunuri sustrase din siturile arheologice monument istoric; în acest dosar, este de menţionat recuperarea pentru patrimoniul cultural naţional a două tabulae din bronz, cunoscute ca fiind Constituţia de la Troesmis, Dobrogea sau Lex Municipii Troesmensium, datate la 170 d.Hr., reprezentând cel mai vechi document epigrafic şi legislativ descoperit pe teritoriul României, unul dintre cele mai vechi din Europa;

– în cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice. Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a 1388 de persoane şi privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a 1250 de persoane.

Această cauză a fost pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a fost monitorizată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei. Prin Decizia din 7 iunie 2017, Comitetul Miniştrilor a apreciat eforturile depuse de procurorii militari români pentru soluţionarea cauzei, care s-a finalizat prin trimitere în judecată (la 12.06.2017, dosar nr. 47/P/2014 al Secţiei Parchetelor Militare).

UPDATE 11:35 Augustin Lazăr: Anul trecut, procurorii au avut de soluţionat peste 1,7 milioane de dosare

Peste 1,7 milioane de dosare au avut de soluţionat procurorii Parchetului General anul trecut, din care au fost rezolvate peste 530.000 de cazuri, arată raportul de bilanţ pe anul 2017 prezentat, miercuri, de procurorul general Augustin Lazăr. În aceste dosare, aproape 60.000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, din care aproape 4.000 de inculpaţi minori.

„Coordonatele majore ale activităţii procurorilor în anul 2017 au constat în volumul mare al cauzelor de soluţionat, complexitatea deosebită dată de obiectul şi natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale şi juridice din aceste speţe şi abordarea multidisciplinară a cauzelor, unele din acestea cu reverberaţii în istoria recentă a României”, a declarat procurorul general Augustin Lazăr miercuri, la prezentarea bilanţului pe 2017 a Ministerului Public.

Astfel, anul trecut procurorii au avut de soluţionat 1.752.067 de dosare, din care au soluţionat 533.040 de dosare. De asemenea, 59.839 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, din care 3.882 de inculpaţi minori. Din numărul total al inculpaţilor trimişi în judecată, 20.380 au săvârşit infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, din care, mai mult de jumătate pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Au fost achitaţi  definitiv 1.036 de inculpaţi, din care 123 ca urmare a dezincriminării (1,7 la sută din inculpaţii trimişi în judecată).

Augustin Lazăr a enumerat câteva dintre cauzele penale importate abordate în 2017, printre care acordarea titlului de Luptător în Revoluţie care a prejudiciat bugetul statului cu aproape 14,1 milioane de lei, reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor, dosarul Hexi Pharma sau dosarul Mineriadei.

UPDATE 11:32 Augustin Lazăr: Procurorii, prin statutul de magistrați, au o mare responsabilitate

Procurorul general Augustin Lazăr, a declarat miercuri, la bilanţul de activitate a Ministerului Public pe 2017, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis, că atenţia publică permanent şi uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus, alături de responsabilizare, asumarea unei conduite integre, a unei ţinute etice înalte care să faciliteze acceptarea de către societate fără rezerve a produsului activităţii Ministerului Public.

Procurorul general a spus că Bilanţul Ministerului Public pe anul 2017 se desfăşoară sub auspiciile Centenarului Marii Uniri şi Anului european al patrimoniului cultural, iar în acest context se înscrie publicarea recentă, în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, a lucrării ,,Protecţia juridică a patrimoniului cultural şi natural” – prima lucrare ştiinţifică din România dedicată acestui domeniu, un adevărat ghid în materie pentru colegii noştri.

“Intrarea în anul în care naţiunea română sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri permite constatarea că Ministerul Public român este parte activă a familiei europene şi are preocupări în acord cu strategiile acesteia. Instituţia s-a orientat spre asimilarea şi aplicarea instrumentelor din strategiile penale ale statelor membre ale Uniunii Europene sau promovate de Comisia Europeană, precum şi de alte organisme internaţionale care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului”, a afirmat Lazăr.

El a spus că procurorii se bucură de statutul de magistrat care le conferă în activitatea judiciară respectul şi autoritatea cuvenite, iar, în contrapondere, le atrage şi o mare responsabilitate.

Atenţia publică permanent şi uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus, alături de responsabilizarea amintită, asumarea unei conduite integre, a unei ţinute etice înalte care să faciliteze acceptarea de către societate fără rezerve a produsului activităţii Ministerului Public. În anul 2017, procurorii şi-au îndeplinit cu profesionalism atribuţiile legale, acţionând pentru apărarea ordinii de drept şi pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Prevederile constituţionale şi legale asigură în prezent în mod practic şi efectiv independenţa operaţională a procurorilor în luarea deciziilor în activitatea judiciară şi împiedică imixtiuni sau ingerinţe ale altor autorităţi din afara puterii judecătoreşti. Aceasta permite ca principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat să fie respectat, în cadrul democraţiei constituţionale. Independenţa procurorilor este menită să contribuie la edificarea unei justiţii eficiente şi echitabile care tratează după acelaşi standard statul şi individul. Acţiunile din ultimii ani ale procurorilor în combaterea marii corupţii, a abuzului în folosirea fondurilor publice şi a nesocotirii principiilor de atribuire a serviciilor de achiziţii publice se înscriu în această direcţie”, a declarat Lazăr.

Potrivit acestuia, Ministerul Public a urmărit să coopereze loial şi în cadrul legal cu celelalte puteri, el subliniind intervenţia Curţii Constituţionale care a fost chemată şi în 2017 să soluţioneze conflicte de natură constituţională între alte autorităţi publice şi Ministerul Public. Prin urmare, s-a realizat consacrarea pe cale jurisprudenţială a principiului cooperării loiale şi respectului reciproc între puteri în lumina dispoziţiilor art.1 alin.5 din Constituţie. În context, menţionăm cu titlu de exemplu decizia Curţii Constituţionale nr.611 din 3 octombrie 2017, care a consfinţit că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a acţionat în limitele Constituţiei şi legilor interne atunci când a apreciat că nu există cadru legal care să impună transmiterea către o comisie de anchetă parlamentară a unor dosare penale, indiferent de stadiul acestora.

Tot atunci, preşedintele spunea că aşteaptă, “ca şi societatea românească, finalizarea anchetelor privind Revoluţia şi Mineriada, aşa cum scrie la carte: prin decizii clare şi cât mai rapide, temeinice şi legale”. Săptămâna trecută, la bilanţul DNA, Iohannis a subliniat că asistăm la manifestări virulente ale disperării în încercarea clară de a subordona justiţia politicului şi că integritatea magistraţilor trebuie să rămână standard de referinţă pentru societate, titrează News.ro.

Prezentarea bilanţului va avea loc începând cu ora 11.00, la Cercul Militar Naţional.

“Românii devin tot mai vigilenţi la abaterile de la ordinea de drept, dar şi mai hotărâţi să îşi apere drepturile şi libertăţile, aspecte strâns legate şi de percepţia asupra corupţiei. Faptul că, la nivelul unei tot mai largi părţi a societăţii, aceste principii se transpun în mod de viaţă înseamnă că aşteptările publice de la toate componentele sistemului judiciar sunt din ce în ce mai mari. Cu atât mai important este ca dumneavoastră să rămâneţi loiali normei constituţionale «Nimeni nu este mai presus de lege» şi să vă exercitaţi atribuţiile cu obiectivitate, fără a fi influenţaţi de calitatea persoanei cercetate sau de apartenenţa ei politică ori de altă natură”, declara Iohannis în urmă cu un an.

El a subliniat atunci că “o calitate din ce în ce mai bună a actelor de urmărire penală nu va face decât să întărească încrederea cetăţenilor în lege şi în justiţie”.

Iohannis avertiza că există “încercări de a reveni la situaţii anterioare reformei, punerea sub semnul întrebării a autorităţii hotărârilor judecătoreşti sau a independenţei magistraţilor nu fac decât să încetinească acest progres şi să afecteze direct România” şi nota că atacurile la adresa procurorilor şi judecătorilor au cunoscut o creştere îngrijorătoare, motiv pentru care “apărarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, precum şi a reputaţiei profesionale a magistraţilor sunt cât se poate de necesare”.

În aceeaşi cheie a fost şi discursul rostit în urmă cu o săptămână, la bilanţul DNA, unde a afirmat că asistăm la manifestări virulente ale disperării în încercarea clară de a subordona justiţia politicului, în care nişte inculpaţi şi condamnaţi penal s-au unit pentru a-i discredita pe cei care i-au anchetat. Preşedintele a spus însă că aceştia nu au şanse de reuşită.

”Cetăţenii îşi doresc o Românie demnă, o justiţie dreaptă şi o societate în care cei care se plasează sau încearcă să se plasese deasupra legii răspund pentru faptele lor, indiferent de funcţie, avere sau statut social. Încrederea în justiţia din România este dată de cei care o însufleţesc. Magistraţii sunt repere. Integritatea lor trebuie să rămână standard de referinţă pentru societate. Abaterile individuale care riscă să afecteze presigiul întregului corp trebuie combătute”, a adăugat preşedintele.

El a arătat, de asemenea, că incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut dăunează grav societăţii româneşti.
”Am deplină încredere că instituţiile statului cu atribuţii în domeniu vor continua să se manifeste atunci când independenţa justiţiei este în pericol. Procesul de transformare democratică a unei societăţi este de durată. Cred că România are nevoie de o lege care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a faptelor de corupţie şi pe educarea românilor, în special a tinerilor. Prin activitatea sa, DNA a arătat că principiile statului de drept sunt realităţi. Veţi avea în mine un partener şi un susţinător al aplicării acestor principii. Vă urez în continuare mult succes”, a încheiat preşedintele Iohannis.

La prezentarea bilanţului DNA nu a participat niciun membru al Guvernului.