Parlamentul catalan îl apără pe Puigdemont și denunţă în prima sa moţiune o ”derivă autoritaristă” a Spaniei

O moţiune prin care este denunţată ”deriva autoritaristă” a statului spaniol a fost adoptată joi de Parlamentul catalan, care apără, totodată, ”legitimitatea” separatistului Carles Puigdemont, preşedintele regional destituit de Madrid, relatează AFP, citat de News.ro.

În moţiune – prima adoptată de Parlamentul catalan rezultat în urma alegerilor de la 21 decembrie – se subliniază că majoritatea parlamentară este ”favorabilă” ”constituirii unei Catalonii ca stat independent” şi-l apără pe Carles Puigdemont drept “candidat legitim al Parlamentului la preşedinţia Generalitat”.

În ea se exprimă dorinţa încetării ”ingerinţelor” statului şi Curţii Constituţionale vizând să împiedice ”voinţa democratică” a catalanilor, care vor, potrivit separatiştilor, să-l învestească pe Carles Puigdemont. Ea evocă totodatăreferendumul de autodeterminare interzis de la 1 octombrie, în care separatiştii spun că au învins.

Cu toate acestea, textul nu insistă asupra învestirii liderului separatist.

Bărbat înarmat cu un cuţit, ucis într-un atac într-un comisariat din Catalonia după ce strigă ”Allah…

Puigdemont anunţă la Berlin că se întoarce în Belgia ”în acest weekend”

Textul evită totodată să sfideze în mod prea deschis statul şi nu ratifică declaraţia de independenţă a regiunii, cu 7,5 milioane de locuitori, adoptată pe 27 octombrie 2017, aşa cum ar fi dorit cel mai radical dintre partidele separatiste, Candidatura Unităţii Populare (CUP).

Moţiunea este adoptată după săptămâni de blocaj politic în Catalonia, după ce Curtea Constituţională i-a barat drumul către o nouă învestire lui Puigdemont, instalat în Belgia, unde a fugit să scape de urmăriri penale ale justiţiei spaniole, care-l acuză de ”rebeliune şi răzvrătire”.

La 27 ianuarie, Curtea Constituţională a stabilit că învestirea sa la distanţă este ilegală şi că el ar trebui, dacă doreşte să fie învestit, să se întoarcă în ţară, cu riscul de a fi arestat, şi să obţină autorizarea judecătorului însărcinat cu ancheta care-l vizează.

O sesiune prevăzută pe 30 ianuarie în vederea învestirii a fost amânată, iar de atunci cele trei partide separatiste dezbat strategia de urmat.

Potrivit mai multor publicaţii, această moţiune care-l ”legitimează” pe Puigdemont ar fi rezultatul unui acord în virtutea căruia el ar accepta să facă un pas în lături, pentru a permite alegerea unui nou candidat.

El va păstra un rol ”simbolic” la Bruxelles, conducând un organ ad-hoc, un ”Consiliu al republicii”, după ce a primit onorul Parlamentului regional.

Mai multe nume sunt pe masă, între care cel al lui Jordi Sanchez, numărul doi pe lista sa ”Împreună pentru catalonia”, liderul puternice Adunări Naţionale Catalane, principala asociaţie separatistă.

Însă Jordi Sanchez, în vârstă de 53 de ani, se află în detenţie de peste patru luni, acuzat de ”răzvrătire”. El ar trebui să obţină, de asemenea, o autorizare de la judecătorul însărcinat cu ancheta, pentru a fi învestit de Parlament.

”Alegerea unei persoane care are probleme judiciare ar fi o mare eroare”, a declarat joi şeful Guvernului spaniol Mariano Rajoy.

”V-aţi instalat în trecut (…) iar oamenii de aici vor să se gândească la viitor, la cum îşi vor plăti facturile, la pensii”, a declarat la rândul său şefa opoziţiei antiseparatiste în Parlamentul catalan Inès Arrimadas.

”Avem nevoie de un Guvern care să respecte legile şi care să guvernze pentru toţi catalanii”, a adăugat Arrimadas, îndemnându-i pe separatişti să dea dovadă de ”realism” şi avertizând că ei nu sunt o majoritate ”în stradă”.

Legea electorală implică o ponderare a voturilor în favoarea provinciilor rurale, care i-a favorizat pe separatiştii din Catalonia. Ei au obţinut o majoritate absolută a mandatelor cu un scor de 47,5%.

Însă, partidele non-separatiste au obţinut mai multe voturi decât separatiştii, în absolut.