Kovesi, despre cererea de revocare: Motivele invocate de ministrul Justiţiei sunt nereale, nedovedite şi netemeinice

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat marţi la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, că motivele invocate de ministrul Justiţiei în raportul care stă la baza propunerii de revocare a ei din funcţie sunt nereale, nedovedite şi netemeinice, iar unele nu se confirmă cu nimic în realitate, transmite News.ro.

Procurorul şef al DNA, care a răspuns la toate cele 20 de acuzaţii din raporul ministrului, în şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, a spus că investigarea unor persoane care deţin funcţii înalte în stat nu este o dorinţă a procurorilor DNA, ci este o competenţă prevăzută de lege, că în DNA nu se falsifică probe şi că nu există dovezi în acest sens, iar referindu-se la unul din punctele din raportul lui Toader, ea a arătat că plenul CSM a stabilit că tocmai Tudorel Toader este cel care şi-a depăşit competenţa.

Procurorul şef al DNA a declarat la începutul şedinţei Secţiei pentru procurori a CSM, că motivele invocate de ministrul Justiţiei în raportul care stă la baza propunerii de revocare a ei din funcţie sunt nereale, nedovedite şi netemeinice, iar unele nu se confirmă cu nimic în realitate.

“Aceste motive sunt nereale, nedovedite şi netemeinice, iar unele nu se confirmă cu nimic în realitate”, a afirmat Kovesi, spunând că nu există niciun fel de probă pentru unele acuzaţii din raportul ministrului Toader.

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

Secţia pentru procurori a CSM, despre afirmaţiile lui Carmen Dan: Acreditează ideea că procurorii îşi desfăşoară…

Ea a spus că a pregătit un material cu activitatea DNA începând din 2016, iar câte un exemplar le va da membrilor CSM şi ministrului Justiţiei.

Kovesi a arătat, la şedinţa CSM, că, de când a preluat conducerea DNA, Direcţia a avut cele mai bune rezultate de la înfiinţare: “De la preluarea mandatului, DNA a ânregistrat cele mai bune rezultate de la înfiinţarea instituţiei”.

Ea a răspuns, punctual, la toate cele 20 de acuzaţii aduse de ministrul Justiţiei în raport.

Referindu-se la primul punct din raport, care vizează un comportament reprezentând o încălcare sistematică a Constituţiei, Kovesi a spus că acest lucru dovedeşte lipsa de predictibilitate a legislaţiei şi că există uneori interpretări diferite, iar dacă aceste lucruri nu ar exista, nu ar exista nici Curtea Constituţională. “Ministrul Justiţiei reproşează unui magistrat că nu a prevăzut că va urma o decizie a CCR, ni se reproşează că nu am ştiut dinainte că CCR va declara un conflict de natură constituţională”, a spus Kovesi.

De asemenea, Laura Codruţa Kovesi a arătat, la unul dintre răspunsuri, că plenul CSM a stabilit că tocmai Tudorel Toader este cel care şi-a depăşit competenţa.

“Declaraţiile pe care ministrul Justiţiei referitor la acest dosar cunoscut publicului (dosarul Belina – n.r.), în 26 septembrie am sesizat CSM şi am considerat că, prin declaraţiile prin care ministrul Justiţiei le-a făcut, a fost în măsură să afecteze independenţa sistemului judiciar. CSM a decis că tocmai ministrul Justiţiei este cel care şi-a depăsit competenţa. Este vorba despre decizia numarul 172 din 2017”, a declarat procurorul al şef DNA.

Întrebată de către ministrul Justiţiei cu câte voturi a fost luată această decizie în plenul CSM, Laura Codruţa Kovesi a răspuns: “Mă bucur că îmi puneţi întrebări, până acum nu aţi vrut să ştiţi punctul meu de vedere”.

În ceea ce priveşte comportamentul discreţionar şi autoritar pe care i l-a imputat Toader, Kovesi a spus: “Este o susţinere subiectivă, nu ştiu ce criterii a a avut domnul ministru, probabil că au fost criterii subiective”.

Legat de implicarea sa în anchetele unor procurorii, şefa DNA a arătat că aceste acuzaţii sunt făcute în baza unor afirmaţii luate din spaţiul public: “Mi-am asumat acest dosar în sensul verificării legalităţii soluţiei procurorului şi a asumării deciziei luate. (…) Şi acest motiv este nedeovedit şi netemeinic”.

Şefa DNA a mai spus că nu a folosit niciodată cuvântul “decapat” şi niciodată nu a prioritizat dosarele după calitatea unei persoane. “Din expertiza tehnică rezultă foarte clar că înregistrările apărute în spaţiul public nu sunt originale, nu sunt autentice. Ministrul Justiţiei a eliminat cocluziile unei probe tehnice. Primul criteriu este vechimea dosarelor, data la care ele se înregistrează. La dosarele mai vechi de un an există şi un ordin al procurorului general, care verifică dosarele mai vechi de un an, de doi sau chiar de 5 ani”.

De asemenea, procurorul şef al DNA a spus, legat de interviurile oferite presei, că nu a contestat niciodată activitatea Parlamentului în aceste declaraţii.

“Am respectat dispoziţiile legale şi codul deontologic. Nu am contestat niciodată activitatea Parlamentului. (…) Referitor la afirmaţiile făcute despre modificarea unor legi, exprimarea unor opinii nu este interzisă procurorilor. Dacă ar fi aşa, ar trebui să interzicem toate revistele de Drept, pentru că în aceste reviste magistraţii îşi spun punctul de vedere asupra unor legi”, a spus Kovesi.
“În toate interviurile am respectat codul deontologic şi am spus că aplicăm legea. Dacă ar fi aşa, ar trebui să desfiinţăm toate revistele de drept, în care avocaţii şi magistraţii îşi exprimă opiniile privind modificări legislative”, a mai arătat Kovesi.

La punctul 13, legat de faptul că, în urmă deliberărilor, CCR a stabilit că înfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor este constituţională, Kovesi a spus că nu înseamnă că ea este şi utilă, nu înseamnă că este obligatoriu ca dispoziţiile să se aplice în această formă.

“Aţi spus că am făcut afirmaţii de o gravitate fără precedent, care au afectat imaginea ţării. S-a dovedit că există o legătură între afirmaţiile mele şi declaraţiile unor oficiali? CMS a dat aviz negativ şi a criticat modificările legilor justiţiei. Nu înseamnă că oficiali europeni s-au exprimat pentru că procurorul şef al DNA a criticat aceste dispoziţii. Am să susţin în continuare că inculpaţi condamnaţi atacă justiţia, îi vedem zilnic în studiouri de televiziune. Prin ceea ce a făcut DNA în ultimii ani s-a dovedit că lupta cu corupţia este eficientă. Acest lucru a îmbunătăţit imaginea României, nicidecum nu a afectat-o”, a arătat şefa DNA.

Ea a mai spus că, dacă România a înregistrat rezultate bune împotriva corupţiei, le-a realizat şi pentru că procurorii au fost independenţi în activitate.

“Investigarea unor persoane care deţin funcţii înalte în stat nu este o dorinţă a procurorilor DNA, este o competenţă prevăzută de lege. Ia să vedem câte condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt în dosare instrumentate de DNA: Niciuna, de când mă aflu la conducerea DNA. În perioada 2001-2012 au fost 12”, a afirmat Kovesi.

În ceea ce priveşte acuzaţiile ministrului privind creşterea numărului de achitări şi sporirea cheltuielilor, Kovesi a arătat că în 2016, 116 persoane au fost achitate, dintre care 15 în urma deciziei privind abuzul în serviciu. “În 2016 nu a crescut numărul achitărilor, ci a scăzut faţă de anul anterior. Nu toate soluţiile în care s-au pronunţat achitări sunt imputabile procurorilor DNA. Cu privire la ponderea achitărilor, din nou, este o susţinere nereală în raportul MJ. A se face o asemenea afirmaţie, de o gravitate atât de mare (…)  Am respectat în totalitate decizia CSM privind raportările, care este obligatorie. Cu privire la alocările bugetare – compararea bugetelor unor structuri de Parchet diferite nu este oportună, în primul rând pentru că în structură DNA avem şi poliţişti. Peste 80% din bugetele structurilor de Parchet vizează cheltuieli de personal. În 2016, DNA a avut un buget de 27 de milioane de euro, 84% a însemnat plata salariilor, cheltuieli de personal. 2,7 milioane au fost  cheltuieli cu anchetele. 667 milioane euro au fost măsuri asiguratorii impuse de DNA. 226 de milioane euro a adus DNA la bugetul de stat în urma unor decizii definitive ale instanţei”, a explicat şefa DNA.

Legat de lipsa de implicare a procurorului şef în sancţionarea unor comportamente, imputată, de asemenea, de Tudorel Toader, Kovesi a spus că în cursul anului trecut a solicitat plecarea a doi procurori din DNA şi că atunci când au fost situaţii de procurori care au încălcat Codul deontologic, a intervenit imediat.

La punctul 18 din raport, la care i se reproşează falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, Kovesi a spus că nu se falsifică probe în DNA şi nu există dovezi că s-ar fi falsificat.

Legat de tergiversarea soluţionării dosarelor cu consecinţa prescrierii, procurorul şef al DNA a arătat că toate dosarele mai vechi de un an sunt supuse unui dublu control, inclusiv al procurorului general.

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care a răspuns la toate cele 20 de acuzaţii din raporul ministrului, în şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, a spus că investigarea unor persoane care deţin funcţii înalte în stat nu este o dorinţă a procurorilor DNA, ci este o competenţă prevăzută de lege, că în DNA nu se falsifică probe şi că nu există dovezi în acest sens, iar referindu-se la unul din punctele din raportul lui Toader, ea a arătat că plenul CSM a stabilit că tocmai Tudorel Toader este cel care şi-a depăşit competenţa.

Procurorul şef al DNA a declarat marţi la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, că motivele invocate de ministrul Justiţiei în raportul care stă la baza propunerii de revocare a ei din funcţie sunt nereale, nedovedite şi netemeinice, iar unele nu se confirmă cu nimic în realitate.

“Aceste motive sunt nereale, nedovedite şi netemeinice, iar unele nu se confirmă cu nimic în realitate”, a afirmat Kovesi, spunând că nu există niciun fel de probă pentru unele acuzaţii din raportul ministrului Toader.
Ea a spus că a pregătit un material cu activitatea DNA începând din 2016, iar câte un exemplar le va da membrilor CSM şi ministrului Justiţiei.

Kovesi a arătat, la şedinţa CSM, că, de când a preluat conducerea DNA, Direcţia a avut cele mai bune rezultate de la înfiinţare: “De la preluarea mandatului, DNA a ânregistrat cele mai bune rezultate de la înfiinţarea instituţiei”.

Ea a răspuns, punctual, la toate cele 20 de acuzaţii aduse de ministrul Justiţiei în raport.

Referindu-se la primul punct din raport, care vizează un comportament reprezentând o încălcare sistematică a Constituţiei, Kovesi a spus că acest lucru dovedeşte lipsa de predictibilitate a legislaţiei şi că există uneori interpretări diferite, iar dacă aceste lucruri nu ar exista, nu ar exista nici Curtea Constituţională. “Ministrul Justiţiei reproşează unui magistrat că nu a prevăzut că va urma o decizie a CCR, ni se reproşează că nu am ştiut dinainte că CCR va declara un conflict de natură constituţională”, a spus Kovesi.

De asemenea, Laura Codruţa Kovesi a arătat, la unul dintre răspunsuri, că plenul CSM a stabilit că tocmai Tudorel Toader este cel care şi-a depăşit competenţa.

“Declaraţiile pe care ministrul Justiţiei referitor la acest dosar cunoscut publicului (dosarul Belina – n.r.), în 26 septembrie am sesizat CSM şi am considerat că, prin declaraţiile prin care ministrul Justiţiei le-a făcut, a fost în măsură să afecteze independenţa sistemului judiciar. CSM a decis că tocmai ministrul Justiţiei este cel care şi-a depăsit competenţa. Este vorba despre decizia numarul 172 din 2017”, a declarat procurorul al şef DNA.

Întrebată de către ministrul Justiţiei cu câte voturi a fost luată această decizie în plenul CSM, Laura Codruţa Kovesi a răspuns: “Mă bucur că îmi puneţi întrebări, până acum nu aţi vrut să ştiţi punctul meu de vedere”.
De asemenea, Kovesi a arătat că a răspuns în scris la toate solicitările comisiei parlamentare privind alegerile prezidenţiale din 2009, în care a explicat că nu deţine date care să aibă legătură cu obiectul de activitate al comisiei. “Faptul că răspunsul nu a corespuns aşteptărilor nu reprezintă un motiv de revocare”, a precizat ea.

Kovesi a mai arătat că la unul dintre punctele din raport, de exemplu, ministrul îşi susţine propunerea de revocare bazându-se pe un comunicat al DNA: “Ministrul Justiţiei a considerat că se impune revocarea din funcţie deoarece într-un comunicat al DNA s-au făcut referiri la aspecte de oportunitate O descriere a situaţiei într-un comunicat nu poate constitui o situaţie de încălcare a competenţelor de către conducătorul instituţiei. Acest comunicat nu a fost retras niciodată, este pe site-ul instituţiei, este o susţinere neadevărată”.
În ceea ce priveşte comportamentul discreţionar şi autoritar pe care i l-a imputat Toader, Kovesi a spus: “Este o susţinere subiectivă, nu ştiu ce criterii a a avut domnul ministru, probabil că au fost criterii subiective”.

Legat de implicarea sa în anchetele unor procurorii, şefa DNA a arătat că aceste acuzaţii sunt făcute în baza unor afirmaţii luate din spaţiul public: “Mi-am asumat acest dosar în sensul verificării legalităţii soluţiei procurorului şi a asumării deciziei luate. (…) Şi acest motiv este nedeovedit şi netemeinic”.

Şefa DNA a mai spus că nu a folosit niciodată cuvântul “decapat” şi niciodată nu a prioritizat dosarele după calitatea unei persoane. “Din expertiza tehnică rezultă foarte clar că înregistrările apărute în spaţiul public nu sunt originale, nu sunt autentice. Ministrul Justiţiei a eliminat cocluziile unei probe tehnice. Primul criteriu este vechimea dosarelor, data la care ele se înregistrează. La dosarele mai vechi de un an există şi un ordin al procurorului general, care verifică dosarele mai vechi de un an, de doi sau chiar de 5 ani”.

La punctul 11 din raportul ministrului, care a invocat că a contestat autoritatea CCR, Kovesi a răspuns: “Niciodată nu am contestat autoritatea CCR, nu am contestat şi nu am emis nicio părere laudativă faţă de deciziile CCR. Am prezentat date statistice şi tipologii identificate în dosarele de abuz în serviciu. Nu am criticat decizia CCR, ci am prezentat efectele. Faptul că în cadrul unor dezbateri profesionale mi-am exprimat punctul de vedere nu cred că poate constitui un motiv de revocare. Însuşi ministrul Justiţiei a demarat o dezbatere publică privind redefinirea abuzului în serviciu”.
De asemenea, procurorul şef al DNA a spus, legat de interviurile oferite presei, că nu a contestat niciodată activitatea Parlamentului în aceste declaraţii.

“Am respectat dispoziţiile legale şi codul deontologic. Nu am contestat niciodată activitatea Parlamentului. (…) Referitor la afirmaţiile făcute despre modificarea unor legi, exprimarea unor opinii nu este interzisă procurorilor. Dacă ar fi aşa, ar trebui să interzicem toate revistele de Drept, pentru că în aceste reviste magistraţii îşi spun punctul de vedere asupra unor legi”, a spus Kovesi.
“În toate interviurile am respectat codul deontologic şi am spus că aplicăm legea. Dacă ar fi aşa, ar trebui să desfiinţăm toate revistele de drept, în care avocaţii şi magistraţii îşi exprimă opiniile privind modificări legislative”, a mai arătat Kovesi.

La punctul 13, legat de faptul că, în urmă deliberărilor, CCR a stabilit că înfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor este constituţională, Kovesi a spus că nu înseamnă că ea este şi utilă, nu înseamnă că este obligatoriu ca dispoziţiile să se aplice în această formă.

“Aţi spus că am făcut afirmaţii de o gravitate fără precedent, care au afectat imaginea ţării. S-a dovedit că există o legătură între afirmaţiile mele şi declaraţiile unor oficiali? CMS a dat aviz negativ şi a criticat modificările legilor justiţiei. Nu înseamnă că oficiali europeni s-au exprimat pentru că procurorul şef al DNA a criticat aceste dispoziţii. Am să susţin în continuare că inculpaţi condamnaţi atacă justiţia, îi vedem zilnic în studiouri de televiziune. Prin ceea ce a făcut DNA în ultimii ani s-a dovedit că lupta cu corupţia este eficientă. Acest lucru a îmbunătăţit imaginea României, nicidecum nu a afectat-o”, a arătat şefa DNA.

Ea a mai spus că, dacă România a înregistrat rezultate bune împotriva corupţiei, le-a realizat şi pentru că procurorii au fost independenţi în activitate.

“Investigarea unor persoane care deţin funcţii înalte în stat nu este o dorinţă a procurorilor DNA, este o competenţă prevăzută de lege. Ia să vedem câte condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt în dosare instrumentate de DNA: Niciuna, de când mă aflu la conducerea DNA. În perioada 2001-2012 au fost 12”, a afirmat Kovesi.

În ceea ce priveşte acuzaţiile ministrului privind creşterea numărului de achitări şi sporirea cheltuielilor, Kovesi a arătat că în 2016, 116 persoane au fost achitate, dintre care 15 în urma deciziei privind abuzul în serviciu. “În 2016 nu a crescut numărul achitărilor, ci a scăzut faţă de anul anterior. Nu toate soluţiile în care s-au pronunţat achitări sunt imputabile procurorilor DNA. Cu privire la ponderea achitărilor, din nou, este o susţinere nereală în raportul MJ. A se face o asemenea afirmaţie, de o gravitate atât de mare (…)  Am respectat în totalitate decizia CSM privind raportările, care este obligatorie. Cu privire la alocările bugetare – compararea bugetelor unor structuri de Parchet diferite nu este oportună, în primul rând pentru că în structură DNA avem şi poliţişti. Peste 80% din bugetele structurilor de Parchet vizează cheltuieli de personal. În 2016, DNA a avut un buget de 27 de milioane de euro, 84% a însemnat plata salariilor, cheltuieli de personal. 2,7 milioane au fost  cheltuieli cu anchetele. 667 milioane euro au fost măsuri asiguratorii impuse de DNA. 226 de milioane euro a adus DNA la bugetul de stat în urma unor decizii definitive ale instanţei”, a explicat şefa DNA.

Legat de lipsa de implicare a procurorului şef în sancţionarea unor comportamente, imputată, de asemenea, de Tudorel Toader, Kovesi a spus că în cursul anului trecut a solicitat plecarea a doi procurori din DNA şi că atunci când au fost situaţii de procurori care au încălcat Codul deontologic, a intervenit imediat.

La punctul 18 din raport, la care i se reproşează falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, Kovesi a spus că nu se falsifică probe în DNA şi nu există dovezi că s-ar fi falsificat.

Legat de tergiversarea soluţionării dosarelor cu consecinţa prescrierii, procurorul şef al DNA a arătat că toate dosarele mai vechi de un an sunt supuse unui dublu control, inclusiv al procurorului general.