Amnesty denunţă ”politici de diabolizare” în raportul anual pe 2017

”Politicile de diabolizare” au fost propice unor nenumărate încălcări ale drepturilor omului în 2017, afirmă Amnesty International în raportul său anual publicat joi, denunţând politicile europeană şi americană a lui Donald Trump în domeniul imigraţiei şi primirii refugiaţilor, relatează AFP conform News.ro.

”De-a lungul lui 2017, milioane de persoane din întreaga lume au gustat fructul amar al politicilor diabolizării”, se arată în raportul ONG-ului, prezentat pentru prima oară în Statele Unite, la Washington.

Amnesty le reproşează ”liderilor ţărilor celor mai bogate” modul în care au abordat criza imigraţiei, ”care merge de la eschivă la lipsa umanităţii pur şi simplu”.

În Europa, organizaţia nonguvernamentaă (ONG) consideră că cea mai mare parte a liderilor ”a decis că practic le este permis totul pentru a împiedica refugiaţii să atingă coastele continentului”.

RAPORT: În luna august, creşterea în industrie s-a apropiat de zero

Amnesty International, acțiune în instanță împotriva referendumului pentru redefinirea familiei

Ea evocă de asemenea recentele alegeri din Austria, Franţa, Germania sau Olanda, în care ”anumiţi candidaţi au căutat să traducă angoasele sociale şi economice în resentiment, mai ales faţă de migranţi”.

Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International, îl atacă pe preşedintele american Donald trump care, de când a fost ales, şi-a multiplicat tentativele de a impune un decret antiimigraie, suspendat în mai multe rânduri de justiţie.

”Acesta este un preşedinte care a spus într-adevăr că aprobă, în primele luni (ale mandatului său), utilizarea torturii şi vă puteţi imagina ce înseamnă asta pentru guvernele din lume care utilizează tortura din abundenţă”, a declarat el în faţa presei la Washington.

”COMUNITATE INTERNŢAIONALĂ NEPUTINCIOASĂ”

Organizaţia denunţă de asemenea campania ”de epurare etnică vizând ronyngia în Myanmar”, care a antrenat exodul a 655.000 de persoane.

”Aceste episod va rămâne în istorie ca un exemplu suplimentar al neputinţei catastrofale a comunităţii internaţionale de a soluţiona situaţii propice celor mai rele atrocităţi în masă”, consideră ONG-ul.

Amnesty se opreşte totodată asupra numărului victimelor civile ”îngrozitor” al conflictelor armate, citând ”catastrofa umană în curs în Yemen”, masacrele ”oarbe” din Siria şi Irak şi exilul forţat al populaţiilor din Sudanul de Sud.

În anumite cazuri, ”părţile aflate în conflict care sfâşie planeta nu mai caută să menţină o aparenţă a respectării obligaţiilor ce le revin”, se alarmează ea.

În raport li se reproşează guvernelor că au exploatat îngrijorările legate de terorism pentru ”a pune în discuţie echilibrul între puterea statului şi libertăţile individuale”.

Organizaţia citează exemplul Franţei, care a pus capăt stării de urgenţă doar după ce a înscris ”în dreptul comun numeroase dispoziţii ale regimului de excepţie”.

REGLEMENTAREA REŢELELOR DE SOCIALIZARE

Raportul salută, în schimb, mişcarea #MeToo şi marşurile organizate de Ziua Internaţională a Femeii, pentru că au atras atenţia ”asupra amplorii îngrozitoare a atingerilor şi hărţuirii sexuale”.

Amnesty se felicită, în plus, de saltul înregistrat de ”cetăţenii obişnuiţi” în reclamarea dreptăţii, precum la recenta mobilizare a tinerilor supravieţuitori ai atacului armat din Florida, care reclamă un control mai strict al armelor de foc.

”Nu există exemplu mai bun decât ceea ce am văzut în ultimele zile, cu tineri din această ţară care rezistă şi luptă împotriva violenţei armelor de foc”, a Salil Shetty la Washington.

În fine, pe Internet, în faţa ”posibilităţii cvasinelimitate la ură şi la violenţă”, Amnesty îşi exprimă nemulţumirea faţă de raritatea instrumentelor disponibile în vederea reglementării acestor schimburi şi denunţă responsabilitatea web-ului.

”Avalanşa de insulte deversate online, mai ales faţă de femei, şi îndemnurile la ură faţă de minorităţi provoacă doar răspunsuri slabe şi incorente din partea societăţilor care gestionează reţelele de socializare” şi a statelor.

În concluzie, cu câteva luni înaintea marcării a 70 de ani de la Declaraţia universală a Drepturilor Omului, Amnesty International “nu poate considera măcar unul dintre drepturile fundamentale ca dobândit”.

”Trebuie să ne ridicăm împotriva acestor stretegii de diabolizare şi să construim, din contră, strategii solidare”, reclamă OMG-ul.