Marea Britanie a refuzat din nou mandatul de arestare emis pe numele lui Julian Assange

Mandatul de arestare care-l vizează pe Julian Assange a fost refuzat din nou marți de justiția britanică. Astfel, acesta nu va putea, astfel, să iasă din sediul Ambasadei Ecuadorului, unde s-a refugiat în urmă cu aproape şase ani, relatează AFP, citat de News.ro.

Tribunalul londonez de la Westminster, care a considerat deja acest mandat valid pe 6 fenruarie, a apreciat că menţinerea lui nu este ”contrară interesului public”, aşa cum susţinea apărarea lui Assange.

”Consider că arestarea este o măsură proporţionată, chiar dacă domnul Assange şi-a restrâns el însuşi libertatea de mai mulţi ani”, a adăugat judecătoarea Emma Arbuthnot.

Australianul, în vârstă de 46 de ani, a primit azil, în iunie 2012, în sediul Ambasadei Ecuadorului, un imobil de cărămidă roşie situat în cartierul şic Knightsbridge, cu scopul de a scăpa unei extrădări către Suedia, unde era căutat din 2010 în urma unor acuzaţii de viol şi agresiune sexuală pe care le-a negat.

Guvernul britanic a aprobat un sistem de imigraţie post-Brexit care favorizează imigranţii calificaţi

UE şi Londra lansează în tensiune sprintul final al Brexitului

Fondatorul WikiLeaks se teme că, în cazul unei arestări, va fi extrădat şi judecat în Statele Unite, din cauza publicării de către WikiLeaks, în 2010, a numeroase secrete militare şi documente diplomatice americane.

”Faptul că refuză să se predea a obstrucţionat” cursul justiţiei, a stabilit magistrata, apreciind că este vorba despre un ”om care caută să-şi impună proprii termeni cursului justiţiei”.

Procedurile cu privire la viol au fost abandonate în mai 2017, însă tribunalul de la Westminster nu a dat curs, săptămâna trecută, argumentului apărării potrivit căruia acest lucru face mandatul de arestare caduc.

Judecătoarea l-a menţinut, din contră, apreciind că a fost emis după ce Julian Assange a încălcat condiţiile eliberării sale pe cauţiune.

Răspunzând marţi argumentelor apărării, care a evocat imposibilitatea clientului său de a accede la îngrijiri medicale, ea a apreciat că ”problemele (sale) de sănătate ar putea să fie mai rele” şi că nu-i lipseşte lumina zilei în ambasadă, unde locuieşte într-un mic apartament, cu o pisică pe post de companie.

”De trei ori pedeapsa maximă”

Pe Twitter, Julian Assange a subliniat, înainte de şedinţă, că a ”ispăşit deja de peste trei ori pedeapsa teoretică maximă” cu privire la faptul că s-a sustras justiţiei.

El s-a referit, de asemenea, la un articol din ediţia de luni a cotidianului britanic The Guardian care, citând e-mailuri de la parchetul britanic, scrie că acesta a descurajat Suedia să renunţe la proceduri, aşa cum aceasta voia să facă încă din 2013.

În speranţa găsirii unei soluţii judiciare la problemele judiciaro-diplomatice cu care se confruntă, Quito i-a acordat în decembrie naţionalitatea ecuadoriană, însă Regatul Unit a refuzat să-i acorde un statut diplomatic care i-ar fi permis să părăsească ambasada fără să fie arestat de poliţia britanică.

Dacă Assange ar părăsi ambasada, el nu va mai avea neapărat imaginea de apărător al libertăţilor pe care o avea la momentul în care s-a refugiat în imobil.

De-acum controversat, el a fost acuzat recent că este un valet al Rusiei, din cauza influenţei ei asupra alegerii republicanului Donald Trump la Casa Albă.

În iulie 2016, WikiLeaks a făcut publice 20.000 de e-mailuri piratate ale Partidului Democrat, dintre care unele foarte dăunătoare campaniei lui Hillary Clinton.

În octombrie 2016, cu o lună înainte de scrutin, mii de e-mailuri ale preşedintelui echipei de campanie a democratei, John Podesta, au fost difuzate de WikiLeaks, ceea ce a provocat elogii apăsate din partea candidatului Donald Trump.

În faţa acestor acuzaţii, Julian Assange a negat că Rusia sau vreun alt stat s-a aflat în spatele acestor divulgări.

La sfârşitul audierii de săptămâna trecută, Ecuadorul a dat asigurări că va continua să-l protejeze pe Julian Assange ”atât timp cât viaţa îi va fi în pericol”.

Quitoo a anunţat totodată că va continua să caute împreună cu Londra o ”soluţie satisfăcătoare pentru ambele ţări şi care să respecte drepturile omului”.