Prima reacţie a Codruței Kovesi privind dosarul Microsoft: Nu am niciun motiv să demisionez

Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef DNA, a reacționat, vineri, pentru prima dată în scandalul declanşat de dosarul Microsoft, în care şapte foşti miniştri au scăpat de acuzaţii după ce faptele s-au prescris. Aceasta a declarat, la Digi 24, că DNA a cerut aviz de urmărire penală pentru miniştri în dosarul Microsoft pentru că procurorul de caz a considerat că termenul de prescripţie se calculează de la data efectuăriii ultimelor plăţi şi el nu era împlinit, iar practica judiciară era contradictorie, a intervenit un nou Cod Penal în 2014 şi discuţia despre legea penală mai favorabilă. Totodată, aceasta a menționat că nu are de gând să demisioneze.

Kovesi a precizat că modul în care se calculează termenul de prescripţie a unui dosar este strict responsabilitatea procurorului de caz, respectiv Mihaiela Iorga, şi că atunci când a constatat situaţia a sesizat Inspecţia Judiciară, ea neavând alte pârghii în astfel de situaţii.

Ea a declarat, la Digi 24, că nu are niciun motiv să demisioneze şi a explicat cum s-a ajuns la prescrierea faptelor în dosarul Microsoft.

“Dosarele au fost înregistrate în 2013. Ele au constituit o prioritate şi a început investigarea acestui caz extrem de complex, în care procurorii au trebuit să dovedească fapte din urmă cu zece ani. În patru ani de zile, s-au făcut patru rechizitorii. Au fost trimişi în judecată doi foşti miniştri, dintre care unul a şi fost condamnat definitiv şi alte persoane. Pentru o parte din foştii miniştri care au fost investigaţi a intervenit prescripţia răspunderii penale, termen care nu poate fi imputat unui procuror, din moment ce noi am fost sesizaţi abia în anul 2013. Însă, modul în care s-a calculat termenul de prescripţie a fost impus de schimbarea practicii judiciare urmare a intrării în vigoare a noilor coduri. Astfel, procurorul de caz care iniţial a investigat acest dosar a calculat termenul de prescripţie în funcţie de data la care s-au făcut plăţile. Am avut plăţi în 2005, în 2009, în baza unui contract încheiat în 2004. Ulterior, atunci când dosarul a fost preluat de un alt procuror, care a făcut trei rechizitorii şi a dispus măsuri preventive faţă de unele persoane, aceste măsuri preventive au fost judecate la ICCJ, care în 2017 a admis că în situaţia în care avem o infracţiune care se prelungeşte în timp, cum este şi dosarul nostru, termenul de prescripţie se stabileşte de la data încheierii contractului, adică anul 2004. Acest lucru nu poate fi imputat procurorului de caz, pentru că avem o practică judiciară care o perioadă a fost neunitară, dar care s-a cristalizat în cursul anului 2017”, a explicat Laura Codruţa Kovesi, citată de News.ro.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

Ea a spus că DNA şi procurorului de caz li se poate imputa în această situaţie că pentru o parte dintre miniştri, deşi au primit un aviz de urmărire penală, a început urmărirea penală la câteva zile după ce faptele s-au prescris.

“Este adevărat că în acest dosar DNA are o culpă prin faptul că un anumit procuror a început urmărirea penală pe fapte care au fost prescrise şi, la fel ca în toate situaţiile în care procurorii au încălcat legea, au făcut vicii de procedură, am aplicat condiţiile legale. Sunt procurori în DNA care au comis fapte penale şi care au fost investigaţi, au fost procurori care au comis abateri disciplinare şi am sesizat Inspecţia Judiciară. Şi în acest caz, în momentul în care am constatat că un procuror a greşit, am sesizat IJ. Eu alte pârghii legale în astfel de situaţii nu am la îndemână”, a afirmat Kovesi.

Ea a precizat că modul în care se calculează termenul de prescripţie a unui dosar este strict responsabilitatea procurorului de caz.

“Nu o suspectez (pe procurorul Mihaiela Iorga – n.r.) de rea-credinţă şi nu pot să fac niciun fel de apreciere la adresa acesteia până când nu am rezultatele Inspecţiei Judiciare”, a declarat procurorul şef al DNA.

Kovesi a mai spus că în cele patru dosare Microsoft au fost dispuse măsuri asigurătorii până la concurenţa întregului prejudiciu – 62,5 milioane de euro şi 22 de milioane de dolari.

“În momentul în care se vor fi finaliza dosarele în instanţă, vom vedea dacă va fi recuperat acest prejudiciu. Deci, nu este adevărat că tot prejudiciul rămâne nerecuperat pentru că s-a dispus această soluţie”, a mai susţinut Kovesi.

Întrebată dacă imaginea luptei anticorupţie are de suferit prin acest caz, Kovesi a spus că DNA nu trebuie să se facă plăcută, nici să se facă neplăcută: “Obligaţia DNA este să investigheze cazuri, să dea soluţii şi să explice acele soluţii. Noi acest lucru l-am făcut”.

Parchetul General a anunţat vineri că, după o informare primită din partea şefei DNA, a sesizat încă din 20 septembrie 2017 Inspecţia judiciară în legătură cu instrumentarea dosarului Microsoft, în care pentru şapte miniştri a fost dispusă clasarea cauzei.

“În data de 20 septembrie 2017 – pe baza actelor înaintate de către conducerea DNA anterior, respectiv pe 5 septembrie 2017 – procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat, în calitate de titular al acţiunii disciplinare, Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. t coroborat cu art. 991 alin. (1) şi (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă) de către procurorul Moraru Iorga Mihaela. Sesizarea priveşte mai multe aspecte, printre care şi modul de instrumentare a cauzei menţionate anterior”, precizează Parchetul.

Oamenii de afaceri Dinu Pescariu şi Claudiu Florică au fost trimişi în judecată, joi, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticotupţie (DNA), pentru spălare de bani.

Totodată, DNA a anunţat finalizarea dosarului Microsoft şi face bilanţul soluţiilor dispuse până în acest moment, anunţând că s-a dispus clasarea clauzei faţă de şapte foşti miniştri – Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Silvia Ţicău, Mihai Tănăsescu şi Şerban Mihăilescu. În cazul lui Funeriu cauza a fost clasată pentru că fapta nu există, iar în celelalte şase cazuri a intervenit prescripţia.

De asemenea, DNA a anunţat că referitor la ”împrejurarea că faţă de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripţie, dar şi cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul şef al DNA a solicitat Inspecţiei Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat iniţial această cauză, pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârşite abateri disciplinare”.