WJP: România, pe locul 29 din 113 în ceea ce priveşte statul de drept

România ocupă locul 29 în Indexul Statului de Drept 2018”, care măsoară nivelul la care 113 ţări din întreaga lume aderă la principiile statului de drept şi care este realizat de World Justice Project, o organizaţie independentă multidisciplinară, având drept obiectiv progresul în ceea ce priveşte statul de drept în întreaga lume.

Raportul, bazat pe un sondaj care a vizat 1.000 de repondenţi din fiecare ţară şi un chestionar care a implicat experţi calificaţi şi activişti pentru drepturile omului se doreşte un instrument cantitativ pentru măsurarea respectării statului de drept, titrează News.ro.

Clasamentul are în vedere opt factori: constrângeri asupra puterii guvernului, absenţa corupţiei, un guvern deschis/transparent, drepturi fundamentale, ordine şi securitate, aplicarea corectă a legii, justiţia civilă şi penală.

Dintre ţările balcanice, România, aflată pe locul 29, este printre statele situate pe o poziţie foarte bună, fiind surclasată doar de Slovenia, care se află pe locul 26. Croaţia ocupă locul 35, iar Bulgaria, Bosnia şi Macedonia sunt vecine de clasament pe locurile 55, 56 şi 57. Pe locul 76 se află Serbia, ţara balcanică cel mai slab clasată.

Augustin Lazăr: Nevoia imperioasă este clară, de a subordona justiţia independentă, de a subordona Ministerul Public

Contre la ședința CSM. Reprezentantul societății civile, acuzat că face politică

În clasamentul mondial, Danemarca ocupă primul loc fiind urmată de Suedia, Norvegia şi Finlanda, iar Venezuela se află pe ultima poziţie.

Marea Britanie a ieşit din top 10, ocupând locul 11 iar Polonia ocupă poziţia 25.

Rusia se află pe locul 89, cu un loc în faţa Turciei, iar Filipine este ţara care a căzut cele mai multe locuri, 18, până pe locul 88.

Raportul relevă, de asemenea, că respectarea drepturilor fundamentale ale omului a scăzut în aproape două treimi dintre cele 113 ţări analizate, în contextul creşterii la nivel global a naţionalismului autoritar.

Profesorul de la Yale Samuel Moyn a declarat că „toate semnele sunt pentru o criză nu numai a drepturilor omului, dar şi pentru mişcările care susţin aceste drepturi”. “În multe ţări, aceste drepturi fundamentale sunt victime ale unei economi aflate în plină globalizare în care numai cei bogaţi au de câştigat”, a adăugat el.

În 71 dintre cele 113 ţări, încrederea oamenilor că le sunt protejate drepturile fundamentale a scăzut faţă de ultimul sondaj efectuat.