”Virusul” antisemitismului, denunțat în Parlamentul german de o supravieţuitoare de la Auschwitz

Anita Lasker-Wallfisch, supravieţuitoare a Holocaustului, a avertizat, miercuri cu privire la reapariţia antisemitismului în Germania, într-un discurs în Camera Deputaţilor, în care au mandate, începând din 2017, aleşi de extremă dreapta, relatează AFP, citat de News.ro.

”Ce scandal ca şcoli evreieşti, chiar grădiniţe evreieşti, trebuie să fie protejate de poliţie!”, a lansat această muziciană în vârstă de 92 de ani, o violoncelistă deportată la Auschwitz în 1943 şi invitată în faţa aleşilor germani, cu ocazia comemorării anuale în Bundestag a victimelor nazismului.

”Antisemitismul este un virus vechi de 2.000 de ani, aparent incurabil”, a adăugat această femeie vioaie, care a fost însoţită de sora sa, Renate, deportată la fel ca ea mai întâi la Auschwitz, iar apoi la Bergen-Belsen.

”Negarea a ceva care face parte din trecutul Germaniei este pur şi simplu inacceptabilă”, a mai spus muziciana, care a făcut parte din orchestra de la Auschwitz, organizată de SS în lagărul de exterminare.

Chef Cătălin Scărlătescu, dat afară! Ce a făcut celebrul bucătar: „O prostie! N-am să uit niciodată”

Românca din Pașcani are se iubește cu un milionar german, fotografie de mii de like-uri pe…

Lasker-Wallfisch nu a evocat partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care are 90 de aleşi în Bundestag în urma alegerilor de la 24 septembrie.

Însă tânăra formaţiune are în rândul său revizionişti, iar unele dintre cadrele ei ar dori să pună capăt culturii ispăşirii, soclul identităţii germane de la sfârşitul celui de-am Doilea Război Miondial.

”Ura este o otravă şi, în final, te otrăveşti singur”, a insistat Lasker-Wallfisch, în faţa cancelarului în exerciţiu Angela Merkel, a întregului ei Guvern în exerciţiu şi a liderilor partidelor politice.

Cu o voce puternică şi sigură, în pofida vârstei şi suferinţelor îndurate în timpul deportării, muziciana a povestit de asemenea istoria familiei sale evreieşti germane asimilate.

“Renate (sora sa) şi cu mine ne-am născut în această ţară, adică (noi suntem) germane”, a amintit ea. După venirea naziştilor la putere, ”am fost scuipată pe stradă şi mi s-a spus «evreică murdară!»”.

La 9 aprilie 1942, părinţii ei au fost deportaţi. Adolescenta în vârstă de 16 ani vrea să plece cu ei. Însă tatăl ei a avertizat-o că ”acolo unde mergem noi, vei merge şi tu în curând”, a spus ea.

Îndelung aplaudată de deputaţi, ea a evocat de asemenea primirea de către Germania a peste un milion de refugiaţi, fugari din calea războiului sau a mizeriei, începând din 2015. Un ”gest uman incredibil de generos şi curajos”, consideră ea.

Autorităţile germane, mai ales Angela Merkel, sunt îngrijorate de o nouă ascensiune a antisemitismului, mai ales în şcoli.

Emoție în Germania în fața reapariției antisemitismului

Pe de altă parte, autorităţile germane şi-au exprimat îngrijorarea faţă de reapariţia antisemitismului, la 73 de ani de la sfârşitul Holocaustului, într-un context de ascensiune a extremei drepte şi de îngrijorări legate de venirea unor refugiaţi din ţări inamice ale israelului.

Merkel – care a fost primul şef de Guvern german ce s-a adresat Knessetului (Parlamentul israelian) în urmă cu zece ani – s-a angajat să înfiinţeze un post de comisar însărcinat cu antisemitismul în viitorul Guvern pe care speră să-l formeze în martie.

La originea acestei iniţiative se află imagini cu steaguri israeliene arse la Berlin în timpul unei manifestaţii, în urma deciziei americane de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului.

Reprezentanţi ai comunităţii evreieşti trag de mai multe luni semnale de alarmă.

Fosta preşedintă a Consiliului central al evreilor şi o figură foarte respectată Charlotte Knobloch a deplâns o recrudescenţă a actelor antisemite. Sărbătorile evreieşti ”nu se mai pot desfăşura în spaţiul public decât sub protecţia poliţiei”, a dat ea asigurări.

”Mai violent”

Berlinezii au fost, de asemenea, scandalizaţi de furtul a 16 pavele instalate pe trotuare în memoria victimelor Holocaustului. Autorii nu au fost identficaţi, însă mesajul n-a scăpat nimănui, furtul fiind comis chiar înaintea comemorării progromurilor antievreieşti din Noaptea de cristal, în 1938.

”Este prima oară când atât de multe «pietre de poticnire» (‘Stolpersteine’ în germană) sunt furate în câteva zile”, deplânge Silvija Kavcic, care adminsitrează cele aproximativ 7.000 de pavele de la Berlin, pe care sunt gravate numele victimelor nazismului, în principal evrei.

Wenzel Michalski, reprezentantul Germaniei în ONG-ul Human Rights Watch (HRW), consideră că antisemitismul de dovedeşte ”tot mai vehement şi mai violent”.

Aaceeaşi constatare o face şi preşedintele Consiliul central al evreilor Josef Schuster. “Îndrăznim astăzi să spunem  ceea ce am gândit dintotdeauna şi nu îndrăzneam să spunem”, a reporşat el într-un interviu acordat Bild am Sonntag.

Experţi denunţă radicalizarea anumitor musulmani, mai ales în cadrul puternicei minorităţi tuce, sensibilă la retorica preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan. “Pentru ei, tot ceea ce spune el este sacru. Or Erdogan este un antisemit virulent”, acuză reprezentantul HRW.

În școală

Alt fenomen deosebit de îngrijorător este antisemitismul în şcoli, mai ales în rândul tinerilor musulmani.

La Berlin, profesori povestesc că ”tu, evreule”, a devenit una dintre insultele cele mai răspândite.

La anumite ore, ”imediat ce se abordează tema evreilor sau iudaismului, acest lucru provoacă imediat o mică intifada în sala de clasă”, declară un profesor într-un raport cu privire la acest subiect.

Dezbaterea vizează de asemenea venirea a peste un milion de refugiaţi, începând din 2015, ”care, unii au crescut cu discursuri antiisraeliene şi antisemite”, potrivit lui Schuster, chiar dacă, până în prezent, nicio cifră oficială nu relevă vreo intensificare a actelor antisemite în rândul refugiaţilor.

Ultima propunere în acest sens, lansată de o reprezentantă a oraşului-land Berlin, face obligatorie în toate şcolile o vizită la un lagăr de concentrare, aşa cum se întâmplă în Bavaria.

”Mai mult decât originea geografică, nivelul educaţiei este determinant”, dă asigurări directorul Memorialului lagărului Sachsenhausen, Günter Morsch.

Sursa foto: captură video Youtube