România este unul dintre statele membre UE în care procentul discursurilor ilegale de incitare la ură eliminate din mediul online de companiile IT depăşeşte media europeană (76,2% vs. 70%), potrivit celei mai recente evaluări a Codului de conduită pe această temă, publicată de Comisia Europeană. Statistica arată că firmele îşi îndeplinesc în mare măsură angajamentul de a elimina majoritatea acestor discursuri în 24 de ore, dar mai sunt şi aspecte de soluţionat, cum ar fi furnizarea unui feedback sistematic utilizatorilor.
“Internetul trebuie să fie un loc mai sigur, fără discursuri ilegale de incitare la ură, fără conţinut rasist şi xenofob. În prezent, Codul de conduită se dovedeşte a fi un instrument util de combatere rapidă şi eficientă a conţinutului ilegal. Acest lucru demonstrează că, atunci când există o colaborare strânsă între companiile din domeniul tehnologiei, societatea civilă şi factorii de decizie, putem să obţinem rezultate şi, în acelaşi timp, să păstrăm libertatea de exprimare. Aş dori ca, în acelaşi fel, companiile de IT să manifeste o fermitate similară şi în alte chestiuni importante, cum ar fi combaterea terorismului sau a condiţiilor de utilizare nefavorabile pentru utilizatorii lor”, a declarat Vĕra Jourová, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, citat de News.ro.
În România, au fost raportate 63 de cazuri în perioada de monitorizare pentru a treia evaluare (6 noiembrie – 15 decembrie 2017).
Pe ansamblul Uniunii, au fost trimise 2.982 de notificări, dintre care 1.802 de către utilizatorii obişnuiţi şi 1.180 de raportori de încredere (trusted flaggers). Compania Facebook a primit cel mai mare număr de notificări (1.408), urmată de Twitter (794) şi YouTube (780). Notificările de discursuri de incitare la ură au fost transmise de 33 de organizaţii şi 2 autorităţi naţionale.
Rata de eliminare a discursurilor a crescut constant, de la 28% în 2016, la prima evaluare, la 70% în prezent. În plus, 81% din notificări sunt examinate în primele 24 de ore, cifra lor dublându-se de la prima rundă de monitorizare.
În afara de furnizarea de feedback utilizatorilor, mai sunt necesare progrese şi în ceea ce priveşte raportarea situaţilor notificate şi către poliţie sau procuratură (doar unul din cinci cazuri notificate companiilor IT fiind şi raportate autorităţilor), precum şi anchetarea lor promptă.
Comisia a creat o reţea de cooperare şi schimb de bune practici pentru autorităţile naţionale, societatea civilă şi companii şi oferă sprijin financiar şi orientări operaţionale în domeniu. Aproximativ două treimi din statele membre dispun în prezent de un punct naţional de contact privind discursurile on-line de incitare la ură. În primăvara anului 2018, este prevăzut un dialog special pe această temă între autorităţile competente din statele membre şi companiile de IT.
În plus, Instagram şi Google+ au anunţat că aderă şi ele la Codul de conduită, ceea ce înseamnă că şi mai mulţi actori vor face obiectul acestuia.
Sursa foto: pixabay.com