Şedinţa extraordinară a CGMB pentru prezentarea situaţiei economice a companiilor municipale, anulată din lipsă de cvorum. Reacția Primăriei

Şedinţa extraordinară a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), în care primarul general Gabriela Firea şi preşedinţii Consiliilor de administraţie şi directorii generali ar fi trebuit să prezinte situaţia economică a companiilor municipale şi a RADET şi ELCEN, nu s-a ţinut din lipsă de cvorum, grupurile PSD, ALDE şi PMP boicotând pentru a doua oară o şedinţă convocată de opoziţie. Ulterior, Municipalitatea a remis un punct de vedere în acest sens.

UPDATE 18.35: Biroul de Presă al Primăriei Capitalei a venit cu o serie de precizări referitor la convocarea ședinței extraordinare a Consiliului General al Municipiului București de către un număr de 23 de consilieri generali din grupurile PNL și USR. Redăm integral mesajul Municipalității:

”Așa-zisa ședință de azi a Consiliului General este doar un exercițiu de imagine al consilierilor PNL și USR, care nici măcar nu au catadicsit să fie prezenți, dintre cei 23 de semnatari ai convocatorului în sală fiind doar 14.

Așa cum rezultă și din răspunsul Prefectului Municipiului București la adresa formulată de Direcția de Asistență Tehnică și Juridică din Primăria Capitalei, „condiția esențială, fundamentală și strict necesară pentru a exista premisele unei convocări a Consiliului General, pe baza unei ordini de zi, este cea referitoare la înscrierea pe ordinea de zi a cel puțin unui proiect de hotărâre, elaborat cu respectarea normelor de tehnică legislativă și însoțit de documentele care fundamentează și justifică această convocare pentru adoptarea unei anumite măsuri administrative”.

Circul Globus ar putea deveni Circul Metropolitan Bucureşti

Angela Gheorghiu, desemnată cetățean de onoare al Municipiului București

Întrucât documentul intitulat „Convocare”, la rubrica „Ordinea de zi” nu conține nici măcar un proiect de hotărâre, așa-zisa ședință nu poate fi considerată ca fiind convocată cu aplicabilitatea art. 39 alin (2) din Legea 215/2001, prin urmare nu poate avea loc. Punctul de vedere formulat de Prefectul Capitalei a fost afișat pe site-ul PMB și a fost transmis tuturor consilierilor generali în timp util.

Faptul că unii consilieri generali, din partea PNL și USR au ales să-l ignore și sunt prezenți în sala de ședințe pentru o conferință de presă ad-hoc se înscrie în linia generală a politicii promovate de cele 2 partide, de a se împotrivi proiectelor inițiate de Primarul General chiar cu prețul sacrificării intereselor bucureștenilor, așa cum s-a văzut și la ultima ședință ordinară din 17 ianuarie a.c., când consilierii Opoziției s-au împotrivit demersurilor necesare pentru demararea construcției Spitalului Metropolitan”.

PNL acuză lipsa de transparenţă a PSD şi spune că aceste companii municipale nu funcţionează ca un holding, ci fiecare companie ca o „mică feudă”, în timp ce USR susţine că a atacat cu recurs decizia Tribunalului Bucureşti, care a respins acţiunea împotriva Municipiului Bucureşti, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi SC Ciclop SA, prin care s-a solicitat suspendarea hotărârilor de înfiinţare a celor 22 de companii municipale, notează News.ro.

„Am vrut să dăm o şansă doamnei primar şi PSD să prezinte oamenilor ce este cu aceste firme. Celor 22 de companii înfiinţate anul trecut le-a dat nu mai puţin de 200 de milioane de euro. Pentru asemenea sumă, era normal ca doamna primar să vină în faţa noastră şi a dumneavoastră să prezinte managementul acestor companii, să ştim cine sunt acei directori. Noi până acum nu am văzut nici măcar un CV al acestor oameni, să vedem cine sunt cei din Consiliul de Administraţie şi ce are de gând să facă mai departe cu aceste firme. În lipsa informaţiilor, noi am solicitat special această şedinţă ca să dăm şansa să transparentizeze – că vorbeşte foarte mult despre transparenţă – şi să arate bucureştenilor ce vrea să facă. Până în acest moment, nu a venit, nu s-a asigurat majoritatea, iar directorii nu se ştie cine sunt şi ce urmăresc”, a declarat consilierul general PNL Ciprian Ciucu.

El descrie companiile drept „mici feude”, spunând că nu funcţionează, de fapt, ca un holding şi mai ales, nu au fost înfiinţate pe baza unor analize şi justificări economice.

Ciucu a adăugat că grupul PNL a sesizat Consiliul Concurenţei pentru un punct de vedere referitor la cele 22 de companii, precum şi Registrul Comerţului, şi urmează să se adreseze şi DIGI Competition din Comisia Europeană, pentru că afectează mediul concurenţial din Capitală.

Consilierul general PNL a confirmat că există presiuni ale unor directori de instituţii pentru ca unii angajaţi să îşi dea demisia şi să se mute la companiile municipale.

„Ştiu că au fost astfel de situaţii la Adminsitraţia Străzilor. Nu ţin minte nume. La modul că s-a dus cineva acolo şi a zis >”, a explicat Ciucu.

În plus, consilierul PNL Cătălin Deaconescu a afirmat că unele companii fac achiziţii în afara sistemului SEAP, astfel că vor sesza şi Agenşţia Naţională a Achiziţiilor Publice (ANAP). Deaconescu a dat exemplu situaţia Companiei Municipale de Întreţinere a Spaţiilor Verzi, care a făcut 84 de proceduri de achiziţii publice cu aceeaşi firmă în 29 decembrie, valoarea contractului ridicându-se la peste 300.000 de lei, pentru diverse unelte.

„În loc să facă o procedură în care să cuprindă toate acestea, să depăşească un anumit prag şi să intre pe o procedură competitivă, au făcut atrilbuire directă, solicitare pe 28 şi atribuire pe 29 decembrie. Sau un alt exemlu, Compania de pază, care şi-a cumpărat două autovehicule, şi, în acelaşi timp, 12 cauciucuri de iarnă. Probabil că au vrut să aibă o rezervă sau au cumpărat autovehicule cu şase roţi”, a subliniat Deaconescu.

Cea mai ciudată achiziţie, însă, spune consilierul, este pentru târgul de Crăciun de la Arena Naţională, respectiv o sanie trasă de un ren real, închiriată pentru o oră şi 15 minute pentru un cost de 4.115 lei, de această achiziţie ocupându-se Compania Municipală de Agrement în 22 decembrie.

La rândul său, liderul USR Bucureşti, Roxana Wring, a spus că, deşi companiile au fost înfiinate cu promisiunea că Bucureştiul va deveni o capitală europeană care oferă servicii de calitate, acest lucru nu se va întâmplă, fiindcă ele funcţionează în haos, unele având probleme cu angajaţii.

„În tot atât timp, serviciile, precum Administraţia Străzilor, au funcţionat pe avarie, precum şi ALPAB. Scopul cu care ele au fost înfiinţate, cum ar fi o calitate mai bună a vieţii în Bucureşti, din păcate nu va fi atins, iar noi invităm cetăţenii să reclame acest lucru pentru că ele au fost înfiinţate în numele lor şi cu banii lor”, a spus Roxana Wring.

Consilierii USR spun că au atacat cu recurs decizia Tribunalului Bucureşti, care a respins acţiunea împotriva Municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi SC Ciclop SA, prin care s-a solicitat suspendarea hotărârilor de înfiinţare a celor 22 de companii municipale.

„Se dovedeşte încă o dată faptul că aceste companii nu vor fi niciodată transparente, aşa cum ne clama doamna Firea acum un an, şi se dovedeşte că procesul USR din instanţă de a anula aceste companii este perfect întemeiat”, a spus şi Ana Maria Ciceală.

Şedinţa extraordinară de luni a fost convocată de grupurile PNL şi USR, care au solicitat preşedinţilor Consiliilor de administraţie şi directorilor generali ai companiilor nou-înfiinţate să pună la dispoziţia consilierilor informaţii despre execuţiile bugetare pe anul 2017, lista de achiziţii publice, precum şi planul de afaceri pe anul 2018.

De asemenea, consilierii PNL şi USR au solicitat informaţii şi în ceea ce priveşte situaţia RADET, progresele făcute în transformarea sa din regie în societate comercială, situaţia economică şi planul de afaceri pe 2018, precum şi a ELCEN.

Este a doua oară când grupurile consilierilor PSD, ALDE şi PMP au boicotat o şedinţă convocată de opoziţie, prima dată fiind la începutul lunii decembrie, când USR şi PNL au cerut explicaţii primarului Capitalei cu privire la organizarea târgului de sărbători în Piaţa Victoriei.

CGMB a aprobat, în 11 aprilie, înfiinţarea următoarelor firme: Compania Municipală Tehnologia Informaţiei Bucureşti SA, Compania Municipală Sport Pentru Toţi SA, Compania Municipală Managementul Transportului Bucureşti SA, Compania Municipală Publicitate şi Afişaj Bucureşti SA, Compania Municipală Pază şi Securitate Bucureşti SA, Compania Municipală Iluminat Public Bucureşti SA, Compania Municipală Imobiliară Bucureşti SA, Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA, Compania Municipală Protecţie Civică şi Voluntariat Bucureşti SA şi Compania Municipală Eco Igienizare Bucureşti SA.

Consilierii au aprobat, în şedinţa de consiliu din 29 martie, înfiinţarea firmelor: Compania Municipală Dezvoltare Durabilă Bucureşti SA, Compania Municipală Energetică Bucureşti SA, Compania Municipală Consolidări SA, Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA, Compania Municipală Parking Bucureşti SA, Compania Municipală Managementul Traficului Bucureşti SA, Compania Municipală Medicală Bucureşti SA, Compania Municipală Turistică Bucureşti SA, Compania Municipală Parcuri şi Grădini Bucureşti SA şi Compania Municipală Agrement Bucureşti SA.

De asemenea, proiectul privind înfiinţarea Trustului de Clădiri Metropolitane Bucureşti SA a fost aprobat în şedinţa CGMB din 30 ianuarie.

Firmele Primăriei Capitalei au ca acţionar majoritar Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Acestea au ca activităţi dispecerizarea transportului de persoane în regim de taxi, producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, servicii în tehnologia informaţiilor, promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, administrarea parcurilor şi grădinilor publice, administrarea spaţiilor publicitare, întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, consolidarea clădirilor cu risc seismic, coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei, gestionarea fondul imobiliar al oraşului, administrarea drumurilor, administrarea parcărilor publice, managementul sistemelor integrate de trafic, precum şi activităţi de voluntariat, construcţia de locuinţe sociale şi activităţi de dezinsecţie şi deratizare.

Primăria Capitalei a desfăşurat un târg de joburi pentru a angaja în aceste firme, municipalitatea anunţând că peste 20.000 şi-au depus CV-urile. Edilul spunea atunci că este în căutarea unor “oameni competenţi” – atât cu studii superioare, cât şi cu studii medii şi că înfiinţarea Holdingului Municipal – care cuprinde 22 de societăţi – reprezintă viziunea ei despre administraţie.