Boris Johnson încearcă să depăşească tensiunile cu Moscova

Şeful diplomaţiei britanice Boris Johnson încearcă vineri, împreună cu omologul său rus Serghei Lavrov, să depăşească ani de tensiuni şi să găsească un teren de înţelegere pe tema Coreei de Nord, programului nuclear iranian şi viitorului Siriei, relatează AFP conform News.ro.

Johnson a fost primit la sediul Ministerului rus de Externe – în cadrul primei vizite a unui şef al diplomaţiei britanice în ultimii cinci ani -, un semn al situaţiei catastrofale a relaţiilor dintre cele două capitale, afectate de asasinarea fostului agent rus Aleksandr Litvinenko în 2008, la Londra, iar mai recent de conflictele sirian şi ucrainean.

”Nu este un secret pentru nimeni că relaţiile noastre se află la un nivel fragil”, a declarat Lavrov, reproţându-i în mod implicit lui Johnson faptul că-şi ”evocă în mod public îngrijorările, în loc (s-o facă) faţă în faţă”.

Exprimându-şi speranţa unui dialog ”sincer şi direct” cu omologul său britanic, Lavrov a declarat că vrea să acţioneze în favoarea unor ”măsuri concrete” în vederea reparării relaţiilor degradate.

Scutul american antirachetă din România ar putea să ruineze Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), avertizează Moscova

Moscova este pregătită să ia măsuri pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu SUA, conform ministrului de Externe rus,…

”Sunt convins că vom putea să analizăm tendinţele pozitive care apar în afaceri şi în cultură”, în cooperarea dintre cele două ţări, a adăugat el, spunând că vrea ”respect reciproc”.

Boris Johnson a recunoscut, la rândul său, că ”lucrurile nu sunt simple” cu Rusia, exprimându-şi voinţa de a purta o ”conversaţie sinceră” despre Ucraina şi ”ceea ce se întâmplă în spaţiul cibernetic”, unde Rusia este acuzată de piratări şi ingerinţă.

”Cred că putem să găsim o cooperare pozitivă în probleme în care avem interese substanţiale în comun, precum Iranul, necesitatea de a împiedica Coreea de Nord să-şi dezvolte arma nucleară şi viitorul Siriei”, a apreciat el.

Johnson a salutat, de asemenea, cooperarea cu Rusia înainte de Campionatul Mondial de Fotbal din 2018, dar şi ”semnele de progres economic”. ”Lucrurile sunt dificile, însă dorim să cooperăm cu voi în anumite probleme”, a spus el.

”ACTIVITĂŢI DESTABILIZATOARE”

Londra a anunţat încă de joi că Johnson va trasmite Moscovei mesajul că ”relaţia cu Rusia nu poate fi «ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic»” şi că o va îndemna ”să-şi înceteze activităţile destabilizatoare”, potrivit unui comunicat al Foreign Office.

Poziţiile celor două capitale se opun mai ales în privinţa Ucrainei, unde Londra acuză Moscova că-i susţine pe separatiştii proruşi în est, şi a Siriei, unde Rusiei i se reproşează susţinerea regimului de la Damasc.

O precedentă vizită a lui Boris Johnson în Rusia, prevăzută în aprilie, a fost anulată în ultimul moment de către Londra, din cauza ”apărării comune de către Rusia a regimului lui Bashar al-Assad” în Siria, şi anume după atacul chimic de la Khan Sheikhoun, imputat Damascului de către Occident.

În noiembrie, premierul britanic Theresa May a denunţat acţiuni ”ostile” ale Rusiei, citând criza ucraineană sau campaniile de ”spionaj cibernetic” şi ”ingerinţa” în procese electorale.

O comisie din cadrul Camerei Comunelor britanice efectuează în prezent o anchetă cu privire la rolul jucat de un posibil amestec rus în referendumul cu privire la Brexit şi în alegerile legislative din 2017 în Regatul Unit.

Într-un interviu pentru portalul rus de propagandă Sputnik, Boris Johnson a declarat că Londra nu dispune ”cu adeărat de probe ale unei interferenţe ruse care să fi reuşit”.

Facebook şi Twitter au anunţat, după ce li s-a solicitat acest lucru, că au găsit doar o cantitate infimă de publicitate plătită din Rusia pe tema Brexitului, însă aceste rezultate au fost considerate ”insuficiente” la Londa.

Celebru din cauza stilului său deschis, Boris Johnson l-a catalogat în 2015, pe când era primarul Londrei, pe Vladimir Putin drept un ”tiran manipulator nemilos”.

El a comparat atunci Rusia cu cetatea antică Sparta – ”închisă, vicleană, militaristă şi antidemocratică”.