Legea privind funcţionarea CSM, adoptată de Senat într-un cor de fluierături

Proiectul privind funcţionarea CSM a fost adoptat, joi, de plenul Senatului în calitate de for decizional.

Proiectul de modificare a legii 317/2004 privind funcţionarea CSM, fără modificări semnificative faţă de forma aprobată de comisia specială a fost adoptat cu 81 voturi ”pentru” (PSD, ALDE, UDMR) şi 28 voturi ”împotrivă” (PNL, USR).

Preşedintele de şedinţă Claudiu Manda a anunţat rezultatul votului spunând că a fost adoptat cu “81 de voturi pentru, 28 împotrivă şi o fluierătură”, în contextul în care senatorii USR au fluierat pe tot parcursul votului.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a adoptat marţi cu 12 voturi ”pentru” şi 2 voturi ”împotrivă” un raport de admitere la legea 317/2004 privind funcţionarea CSM, transmite News.ro.

Forumul Judecătorilor: O parte însemnată dintre modificările aduse legilor justiţiei sunt extrem de nocive. Trebuie amânată…

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

Dezbaterile din comisie asupra modificării legii privind funcţionarea CSM au durat puţin peste o oră.

Comisia nu a adus modificări semnificative faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Deşi PSD a anunţat în repetate rânduri că intenţionează transformarea Inspecţiei Judiciare într-o instituţie independentă, aceasta a rămas în continuare în subordinea CSM, aşa cum prevede legea în vigoare.

Legea privind funcţionarea CSM este ultima din pachetul celor trei legi ale justiţiei modificate în procedură de urgenţă accelerată în Parlament.

Celelalte două acte normative, legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi legea privind organizarea judiciară, au fost adoptate deja de Senat zilele trecute.

Legea privind organizarea judiciară a fost adoptată miercuri de Senat, cu 80 voturi ”pentru”, 28 de voturi ”împotrivă” şi o abţinere, fără ca în plen să fie făcută vreo modificare în plus faţă de varianta votată în comisia specială. Comisia specială adoptase raportul de admitere al legii cu o seară înainte.

Singurele modificări semnificative aduse actului normativ faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor au fost în ceea ce priveşte secţia specială pentru investigarea magistraţilor, care a primit puteri sporite faţă de varianta adoptată de Camera Deputaţilor.

Comisia specială pentru legile justiţiei a adoptat un amendament prin care acordă puteri sporite nou înfiinţatei secţii de investigare a magistraţilor, astfel încât această structură va putea să cerceteze toate infracţiunile săvârşite de procurori şi judecători.

”În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în amendamnetul adoptat de comisia specială.

În varianta votată de Camera Deputaţilor, secţia specială avea competenţa de a investiga doar unele infracţiuni săvârşite de magistraţi, nu toate infracţiunile, aşa cum a decis comisia specială.

O altă noutate introdusă de comisie a fost prevederea că secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care alături magistraţi sunt cercetate şi alte persoane.

Comisia a mai decis ca secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie să fie condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, iar ambii să fie numiţi în funcţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, conflictele de competenţă apărute între secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie ar urma să fie soluţionate de către procurorul general al României.

Şi legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată marţi de Senat cu 80 de voturi ”pentru” şi niciun vot ”împotrivă”, în condiţiile în care niciun partid din opoziţie nu a fost prezent în sală.

Plenul Senatului a adoptat o serie de amendamente ale lui Şerban Nicolae, respinse de comisie, la articolul 96 al legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care reglementează răspunderea materială a magistraţilor.

În Comisie, proiectul a avut mai multe modificări faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor. Cel mai important amendament prevede că preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Acum, preşedintele nu este limitat la un singur refuz.

Toate cele trei legi urmează să fie trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, dar PNL şi USR au anunţat că, înainte, le vor ataca la Curtea Constituţională.