Parchetul General susţine că amendamentele depuse pentru modificarea Codurilor penale vor avea ”consecinţe negative asupra procesului penal” şi vor modifica arhitectura acestuia, în sensul îngreunării actului de urmărire penală. În plus, procuroriii susţin că ”se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale precum şi a unor instituţii esenţiale ale procesului penal” şi se pune mai mult accentul pe respectarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor şi mai puţin ale persoanelor vătămate.
Parchetul General a transmis un punct de vedere cu privire la modficarea Codurilor penale, afirmâând că amendamentele propuse în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale ”se abat grav de la sensul acesteia, având consecinţe negative asupra procesului penal”, titrează News.ro.
”Obligativitatea transpunerii Directivei este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficienţă a actului de urmărire penală. Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicţie atât cu standardele europene în materie, cât şi cu prevederile interne, validate de Curtea Constituţională”, se arată în document.
Potrivit procurorilor, ”se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale (Aflarea adevărului şi Caracterul echitabil al procesului penal) precum şi a unor instituţii esenţiale ale procesului penal (probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive)”.
”Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuţiilor sale prioritare în materie penală, precum şi în exercitarea rolului său constituţional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”, se mai arată în document.
Potrivit Parchetului General, unele dintre modificările propuse a fi aduse legislaţiei penale – limitarea sferei mijloacelor de probă; înlăturarea din rândul infracţiunilor pentru care se poate dispune arestarea preventivă a corupţiei, evaziunii fiscale, spălării banilor precum şi a infracţiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 5 ani sau mai mare (spre exemplu, constituirea de grup infracţional organizat); restricţionarea accesului rapid al procurorilor la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor etc. – ”vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situaţii a activităţii de urmărire penală”.
”Totodată, este de remarcat faptul că sensul amendamentelor aflate în dezbatere indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor şi mai puţin ale persoanelor vătămate, aspect care încalcă principiul asigurării unui proces echitabil”, mai spus procurorii.
Aceştia explică, de asemenea, fapptul că limitarea comunicării publice ”este în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
”Nu în ultimul rând, subliniem faptul că instituirea unei răspunderi penale a autorităţii judiciare, în sensul interdicţiei de a comunica informaţii de interes din activitatea de urmărire penală este în contradicţie cu jurispudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care recunoaşte necesitatea aducerii la cunoştinţa publicului a informaţiilor de interes public, cât şi cu prevederile art. 31 din Constituţia României, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, au mai transmis procurorii.
Comisia parlamentară specială condusă de Florin Iordache a amânat pentru luni dezbaterea şi votul modificărilor propuse la cele două Coduri penale pentru transpunerea Directivei Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces.