DIICOT critică modificarea Codului penal și Codului de procedură penală

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) spune că modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală sunt “reglementări excesive”, care duc la “amputarea posibilităţilor tactice de investigare a infracţiunilor”. Procurorii DIICOT se declară îngrijoraţi de modul în care se desfăşoară procesul de modificare a Legilor justiţiei, fără transparenţă şi fără consultarea unor specialişti în domeniu.

DIICOT spune că neoficial a luat act de un număr semnificativ de amendamente la Codul penal şi Codul de procedură penală formulate în contextul procedurilor în desfăşurare la Comisia Specială Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, care reprezintă, în opinia acestora, “reglementări excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directivă şi care vor avea ca finalitate o nouă amputare a posibilităţilor tactice de investigare a infracţiunilor în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor care le-au săvârşit”, titrează News.ro.

Procurorii Direcţiei se declară surprinşi şi îngrijoraţi de modul în care se desfăşoară procesul de modificare a Legilor justiţiei, fără transparenţă şi fără o consultare cu specialişti în domeniul justiţiei penale, explicând că elaborarea şi adoptarea noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală s-au desfăşurat pe parcursul mai multor ani, în cadrul unui proces complex de consultare profesională şi dezbateri la care au participat experţi, practicieni, cadre universitare şi asociaţii profesionale, dar chiar şi aşa rezultatele nu au fost perfecte şi au avut erori semnificative, care au adus critici, au generat o practică judiciară neunitară, precum şi dicizii de neconstituţionalitaate ale Curţii Constituţioale.

“Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale este un imperativ constituţional şi pentru magistraţii procurori, deopotrivă interesaţi în alinierea legislaţiei naţionale la standardele europene în această materie Totodată, pentru satisfacerea funcţiei sociale consacrate constituţional, procurorii trebuie să dispună în activitatea judiciară, în cadrul căreia reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, de instrumente procesuale şi procedurale fără de care aflarea adevărului într-o cauză penală ar deveni iluzorie”, susţin procurorii DIICOT.

Dosarul de înaltă trădare deschis de DIICOT în urma plângerii formulate de liderul PNL împotriva premierului…

G4Media: Șeful DIICOT laudă modificarea Codurilor penale

Ei consideră esenţiale respectarea dreptului la apărare şi caracterul echitabil al procedurilor, dreptul persoanelor de a păstra tăcerea sau de a nu se incrimina, responsabilitatea organelor judiciare de a căuta probe incriminatoare cât şi dezincriminatoare, precum şi comunicarea publică realizată de către organele judiciare cu privire la persoanele suspecte sau inculpate în cauzele penale.

Procurorii mai precizează că prevederile Directivei 2016/343 privind prezumţia de vinovăţie sunt deja implementate în legislaţia penală din România. De asemenea, ei afirmă că, deşi nu au primit o variantă oficială a amendamentelor depuse la Comisie, sunt conştienţi de faptul că acestea sunt importante şi îşi manifestă disponibilitatea de a participa la consultări pentru elaborarea modificărilor necesare legislaţiei penale care să consolideze garanţiile prezumţiei de nevinovăţie a persoanelor suspecte sau inculpate, garanţiile procesului echitabil, precum şi garanţiile necesare pentru apărarea ordinii de drept şi a intereselor generale ale societăţii.

“Experienţa judiciară a procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. reprezintă, în opinia noastră, o resursă care nu ar trebui ignorată în procesul de elaborare şi adoptare a modificărilor legislaţiei penale, în măsura în care o atare modificare este făcută cu observarea interesului general al societăţii şi pentru apărarea ordinii de drept. Aceasta cu atât mai mult cu cât în activitatea de combatere a fenomenelor infracţionale grave (…) DIICOT se află într-o strânsă relaţie de cooperare judiciară internaţională, în efortul comun al statelor de a asigura un climat de securitate, de respectare a ordinii de drept şi libertate. Fără instrumentele procesuale necesare, DIICOT nu-şi va putea satisface rolul de partener eficient şi credibil în cooperarea judiciară internaţională în materie”, susţin procurorii.

Aceştia spun că solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de art. 97 din Codul de procedură penală are un impact grav asupra activităţii DIICOT, pentru că acest referat este uneori singurul act de urmărire penală care certifică existenţa sau inexistenţa substanţelor interzise în materialele supuse verificării.

“Trecând peste faptul că sunt frecvente situaţiile în care nu există experţi pentru anumite domenii sau laboratoare care să asigure condiţii pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-ştiinţifică este singurul act de urmărire penală care certifică existenţa sau inexistenţa substanţelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea DIICOT, care instrumentează circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare”, explică DIICOT.

De asemenea, procurorii se arată îngrijoraţi şi de modificarea art. 267 din Codul de procedură penală, prin care este restrânsă posibilitatea organelor de urmărire penală de a accesa informaţii conţinute în baze electronice de date deţinute de organe ale administraţiei de stat.

“(…) Argumentele invocate în susţinerea unei astfel de modificări reflectă o înţelegere total greşită a naturii investigaţiilor penale şi a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informaţii şi nu probe. Principiul egalităţi de arme se referă la probe şi administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumţia de nevinovăţie”, susţin procurorii.

Referitor la modificările propuse la art. 83 din Codul de procedură penală care prevede prezenţa inculpatului la proceduri de audiere a martorilor, DIICOT spune că „drepturile inculpaţilor nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor”.

La rândul său, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) spune că modificările aduse Codului de procedură penală vor avea un “efect devastator” asupra anchetelor penale, pentru că elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiuni, iar Directiva 2016/343 a Parlamentului European privind prezumţia de vinovăţie este deja prevăzută în legislaţia internă, astfel că este folosită doar ca pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi şi dovedi infracţiuni.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, susţine că modificările pe care parlamentarii vor să le aducă la Codurile penale elimină foarte multe din instrumentele eficiente de investigare pe care le au procurorii şi că dacă acestea vor fi aprobate “DNA se va închide”. “Aceste modificări nu vor afecta doar activitatea tuturor procurorilor, ci pun în pericol toţi românii”, a declarat Kovesi la Digi 24.

Ea a spus că, de exemplu, există o modificare care va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări vizând o persoană suspectată de fapte de corupţie să anunţe acea persoană.

“Dacă noi la DNA avem o sesizare că un primar a cerut mită ca să atribuie un contract, noi imediat va trebui să anunţăm acea persoană, să sunăm la domnul primar şi să îi spunem ştiţi, avem o sesizare la DNA că dumneavoastră veţi primi mită şi din acest moment  aveţi dreptul să participaţi la toate actele pe care noi le facem ca să vă prindem când dumneavostră primiţi mită. Dacă intra în vigoare un astfel de text, putem spune că DNA se închide”, a declarat Kovesi.