Judecătorii români, presați de numărul mare de dosare și condițiile improprii de muncă. Instanțele din România, într-o stare deplorabilă, comparativ cu cele din Africa sau Siria – VIDEO

În contextul dezbaterilor publice în care se aduc în discuție condițiile de lucru din instanțele și parchetele din România, Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) a dat publicității o serie de imagini care arată condițiile improprii de muncă în raport cu cele de care beneficiază omologii lor din Africa sau Siria. Pe lângă condițiile de muncă improprii, judecătorii sunt presați și de numărul mare de dosare, care implică un volum de muncă foarte mare, care implică zilnic un efort intelectual de 10 – 12 ore.

Colajul foto realizat de AFJR compară imagini din unele instanțe și parchete interne, în oglindă cu sedii ale unor instanțe din Siria (după bombardamente armate) sau Africa, inclusiv Republica Centrafricană, statul cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor din lume, și relevă o stare deplorabilă a instanțelor din România, spre deosebire de celelalte.

Un stat fără o justiție autentică, un stat ”paralel” și sinistru

”În fapt, în România încă există extrem de multe sedii improprii ale instanțelor judecătorești, cu birouri de judecători amenajate în apartamente, anexe sau în subsolul unor imobile ori în mall-uri, cu 7-10 colegi într-un birou, uneori lipsite de căldură perioade însemnate în timpul iernii, la care magistrații plătesc deseori din buzunarul propriu unele reparații obișnuite. De multe ori, instanțele prezintă o insuficiență severă a personalului, există în continuare dezechilibre în alocarea resurselor umane”, arată AFJR.

Forumul Judecătorilor: O parte însemnată dintre modificările aduse legilor justiţiei sunt extrem de nocive. Trebuie amânată…

Iordache anunţă noi discuţii pe legile Justiţiei şi o posibilă OUG de modificare a lor, pentru…

La aceste neajunsuri se adaugă volumul mare de muncă, judecătorii arătând că ”volumul optim de activitate al magistraților români nu este gândit pe criterii obiective, lucrându-se constant intelectual 10-12 ore zilnic”. Pentru susținerea acestei afirmații, ei reiterează rezultatul Raportului privind starea justiției în anul 2016, realizat de Consiliul Superior al Magistraturii, care a scos la iveală faptul că, în perioada de referinţă, la nivel naţional s-a înregistrat un volum total de activitate de 2.995.276 de dosare (3.040.020 dosare în anul 2015). Din totalitatea dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor naţionale, au fost soluţionate 2.177.646 cauze în anul 2016 (2.237.221 cauze în anul 2015).

La acestea, se adaugă volumul total de activitate al parchetelor, de 3.258.290 de lucrări, din care 1.776.215 dosare penale.

”Toate acestea sunt gestionate de un număr de numai 6.979 de magistrați, judecători sau procurori, după caz.
Spre exemplu, încărcătura medie pe judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost în anul 2016 de 1120 de cauze. Numai Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a avut în anul 2016 un volum de activitate de 1009 cauze”, arată AFJR.

Potrivit judecătorilor, realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislației în continuă modificare, iar nu pronunțarea unor soluții ce pot fi afectate de inadecvarea condițiilor de lucru, de lipsa de timp și supraîncărcare.

”Magistratul român ar trebui să aibă un număr maxim de dosare de soluționat într-o lună. De altfel, magistrații români nu beneficiază de prime de productivitate, care să stimuleze numărul de hotărâri pronunțate într-o anumită perioadă de timp ori efortul constant de a presta și munca suplimentară a altui coleg, din pricina numărului mare de posturi vacante”, arată AFJR, care a evidențiat pe site-ul propriu beneficiile magistraților în diverse state din Europa şi de pe alte continente, care includ, în afara sistemelor de pensie specifice şi de facilităţile în privinţa locuinţei, prime de vacanţă în funcţie de vârstă şi vechime, asigurări speciale de viaţă, asigurări de sănătate şi/sau facilităţi de transport (maşină oferită de guvern) şi, uneori, alocaţii pentru cheltuieli de reprezentare.

Judecătorii arată astfel că, în aceste condiții, concentrarea modificărilor legislative asupra bulversării sistemului de acces și promovare în profesie, fără studii de impact și fără consultarea Consiliului Științific al Institutului Național al Magistraturii, încurajarea sau determinarea ieșirii definitive sau temporare din sistem a unor magistrați (prin pensionări, autosuspendări, eliminarea de incompatibilități cu funcții guvernamentale), reprimirea în profesie fără niciun fel de testare a foștilor magistrați cu 10 ani vechime sau a magistraților pensionați (cumul salariu cu pensie redusă la 85%), introducerea unui sistem de atragere a răspunderii materiale care ar târî magistrații în mod automat în procese pentru a dovedi că nu este vorba despre o eroare judiciară (de cele mai multe ori, legislație deficitară, neconformitatea legislației naționale cu dreptul european șamd) nu pare a avea ca scop creșterea calității actului de justiție și evoluția sistemului judiciar, ci „falimentarea” acestuia.

”Un stat fără o justiție autentică și fără condiții minime pentru ca magistrații să poată lucra într-un mediu sănătos, poate fi, fără îndoială, un stat ”paralel” și sinistru”, conchid magistrații.

Magistrații cer Parlamentului să respingă modificările legilor justiției

Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România au transmis, vineri, un comunicat comun în care solicită respingerea de către Parlamentul României a pachetului legislativ vizând modificarea legilor justiţiei.

În mesajul transmis de ei se precizează că singura soluție pentru depășirea acestei ”situații critice” constă în reluarea dialogului, bazată pe principiile transparenţei instituţionale, astfel încât modificarea acestor legi, fundamentale pentru funcţionarea statului de drept, să se facă numai în urma unor studii de impact, a unei consultări reale a societăţii civile, Consiliului Superior al Magistraturii, corpului magistraţilor, Comisiei de la Veneţia, iar adoptarea lor să se bucure de încrederea cetăţenilor României, să contribuie la buna funcţionare și modernizarea sistemului judiciar şi să nu afecteze independenţa justiţiei, garanţie fundamentală a democraţiei.

”Tragem încă o dată un semnal de alarmă cu privire la graba nejustificată și neprocedurală de a promova acest pachet legislativ, fără a fi prezentate motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, aspecte care încălcă flagrant recomandările Raportului Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, dat publicității la 15 noiembrie 2017”, au atras atenția magistrații în comunicat.

Ei au mai punctat că o ”pseudo-dezbatere parlamentară, fără un drept efectiv de susținere argumentată a amendamentelor, care ignoră punctul de vedere covârșitor majoritar al magistraturii și recomandările din Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, privind independența sistemului judiciar”, nu poate fi făcută (și nici nu poate fi îmbrăcată într-o aparență de legitimitate) doar prin prezența unor asociații profesionale, cu reprezentativitate limitată, care nu țin cont de poziția fermă a corpului magistraților, exprimată inclusiv în sute de adunări generale.

”Eliminarea principiului independenţei procurorului, înfiinţarea unor direcţii sau secţii având competenţă exclusivă în anchetarea magistraţilor, agravarea neconstituțională a răspunderii magistraţilor, diminuarea prin lege a atribuţiilor constituționale ale Consiliului Superior al Magistraturii, întărirea atribuţiilor ministrului justiţiei în ceea ce priveşte cariera magistraţilor, modificările ce se doresc a fi aduse funcţionării Inspecţiei Judiciare, sunt aspecte de natură să afecteze grav funcţionarea şi independenţa sistemului judiciar.

În consecință, considerăm că aceste proiecte succesive de modificare a ”legilor justiției” promovate prin Parlament, cu ignorarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii și a poziției ferme a corpului magistraților prin care se atrage atenția asupra nerespectării Constituției României, ar trebui respinse, deoarece ridică întrebări cu privire la necesitatea reexaminării de Comisia Europeană a tuturor progreselor înregistrate în cadrul MCV în legătură cu independența sistemului judiciar”, se arată în comunicatul citat.

În încheiere, cele două asociații profesionale ale magistraților semnatare ale comunicatului subliniază că dezbaterea parlamentară asupra legilor justiției nu poate avea legitimitate prin prezența unor asociații profesionale cu reprezentativitate limitată, care nu țin cont de poziția fermă a corpului magistraților, și solicită Consiliului Superior al Magistraturii, ”în calitate de garant al independenței justiției, dar și în virtutea principiului dialogului interinstituțional și al colaborării loiale între autoritățile statului, să adopte urgent o DECLARAȚIE – APEL în atenția puterii executive și puterii legislative pentru respectarea statului de drept și a recomandărilor Rapoartelor MCV”.