Raport pe educație: Cum se vede sistemul din România la Bruxelles

Un sistem subfinanțat, care eșuează în a le oferi elevilor chiar și competențele de bază, cu probleme serioase în ceea ce privește accesul copiilor din clasele sociale defavorizate, cam acesta este tabloul educației din România, potrivit raportului pe 2017 realizat de Comisia Europeană.

Documentul subliniază unele dintre cele mai mari carențe dar și faptul că elevii din Români au avut unele dintre cele mai slabe rezultate din UE la teste standardizate. Note mici au luat nu doar elevii de la școlile din zonele rurale, care suferă de subfinanțare cronică, ci și cei din zonele urbane, ilustrând faptul că dincolo de banii care ar trebui să meargă spre educație, țara noastră ar trebui să reformeze predarea și programele de învățământ.

România nu oferă nici programe de pregătire pentru cadrele didactice. Insuficienta pregătire a profesorilor, cuplată cu salariile mici fac ca România să rămână sub media europeană atunci când vorbim de calitatea cadrelor didactice.

Și nu doar elevii au probleme atunci când vine vorba de educație. Majoritatea țărilor europene au înțeles să promoveze programe extinse pentru adulți, mai ales având în vedere piața muncii care a devenit tot mai dinamică. În România adulți rar au acces sau participă la programe pentru dobândirea de noi competențe cu rezultate negative asupra mediului economic.

Iohannis: Numărul mare de legi din zona educaţiei ajunse la promulgare, adesea cu prevederi contradictorii, denotă…

A doua etapă de înscriere în clasa pregătitoare începe astăzi

La toate acestea se adaugă performanțele scăzute din mediile academice unde numărul mic de absolvenți, “migrația creierelor” și subfinanțarea cercetării vor avea un impact de durată asupra dezvoltării țării.

Povara educației, pe umerii părinților

Potrivit raportului, România rămâne printre țările care alocă cel mai scăzut procent din PIB pentru educație. Dacă media UE se situează undeva în jurul valorii de 5% din produsul intern brut, țara noastră alocă puțin peste 3% asta chiar dacă în februarie, costul standard pentru fiecare elev a crescut. Iar în timp ce doar 8,6% din totalul cheltuielilor publice merge spre educație, presiunea asupra gospodăriilor a crescut. Familiile ajung să dea 39% din buget pentru educația copiilor, cel mai mare procent din UE, avertizează raportul.
Iar în lipsa unei finanțări adecvate, corect repartizate, o educație de calitate este imposibilă.

“În general, dovezile PISA sugerează că finanțarea este corelată cu rezultatele învățării în rândul țărilor cu venituri reduse, în timp ce pentru majoritatea țărilor ceea ce contează cel mai mult este modul de alocare a resurselor, precum și diferențele calitative între politicile educaționale, normele culturale și practicile profesionale (OCDE 2016). În contextul scăderii populației de elevi, creșterea cheltuielilor, asigurând în același timp câștiguri în ceea ce privește eficiența, precum și îmbunătățirea echității sunt importante,” se mai arată în raport.

Performanțe scăzute și clivaje socio-economice

Una dintre cele mai mari probleme subliniate de raport este discrepanța foarte mare între școlile din mediul rural și cele din mediul urban. Accesul scăzut la dotări, la finanțare, la cadre didactice bine pregătite, toate sunt o realitate a sistemului de educație din satele românești. Situația este dramatică dacă ne gândim că 45% dintre elevii români învață la școlile din mediul rural.

Faptul că copiii din satele României nu au acces la o educație de calitate se vede clar în rezultatele pe care aceștia le obțin la examinările naționale iar raportul pe educație avertizează că diferența dintre sat și oraș crește și mai mult din cauza meditațiilor private.

“Inegalitățile sunt accentuate în continuare de utilizarea pe scară largă a meditațiilor private, în special în vederea pregătirii pentru examenele naționale (OCDE 2017). Recomandările specifice țării din 2017 solicită României să îmbunătățească accesul la educația de masă de calitate, în special pentru romi și pentru copiii din mediul rural,” se arată în raportul european.

Autoritățile centrale ar trebui să acționeze în vedere asigurării unui acces mai bun la finanțare pentru școlile din mediul rural, recomandă specialiștii.

Ponderea elevilor cu o performanță scăzută în ceea ce privește competențele de bază rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Rezultatele sunt și mai îngrijorătoare atunci când vorbim de tinerii care provin din medii sociale dezavantajate. Mai bine de jumătate dintre aceștia nu posedă nivelul minim de competențe atunci în științe, la citit sau matematică. Dar și elevii care provin din alte clase sociale se confruntă cu aceleași dificultăți iar de vină pentru asta este în principal, spun experții europeni, predarea și programa de învățământ.

România s-a înscris în rândul țărilor care doresc să realizeze o reformă a curriculei școlare, în așa fel încât procesul de învățare să fie legat de dobândirea competențelor, dar ritmul de reformare este unul lent.

Abandonul școlar, impact negativ asupra economiei

Țara noastră rămâne încă în topul European atunci când vorbim de abandon școlar iar elevii din mediile rurale sunt cei mai expuși riscului de a părăsi prematur sistemul de învățământ, cu consecințe negative asupra economiei. Cu prea puține competențe, șansele acestor tineri de a găsi un loc de muncă și de a avea un salariu decent sunt reduse, avertizează raportul.

Cele două programe inițiate pentru prevenirea abandonului școlar au o aplicabilitate limitată, arată specialiștii europeni, care spun că această problemă va reprezenta și în anii următori una dintre cele mai mari provocări ale sistemului de educație din România.

România, deficitară și la capitolul incluziunea socială a romilor prin educație

77 % din romii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani părăsesc timpuriu școala și doar 38 % din copiii romi participă la educația și îngrijirea copiilor preșcolari. 64 % din romii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani nu au un loc de muncă și nu participă la educație și formare, iar numai 33 % din romii cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani desfășoară o activitate salarizată. Bulgaria, Slovacia, Cehia și Ungaria sunt doar câteva dintre țările date ca exemplu de urmat în ceea ce privește integrarea romilor nu doar în sistemul de educație ci și pe piața muncii.

Educația în rândul adulților, recorduri negative

Participarea adulților la procesul de învățare continuă este în continuare foarte scăzută, cu 1,2 % în 2016, mult sub media UE (10,8 %). Șomerii sunt mai puțin susceptibili să se angajeze în procesul de învățare (2,1 %) în comparație cu media UE (9,5 %), la fel ca persoanele în vârstă (0,3 % față de 6,9 %) și adulții slab calificați (0,3 % față de 4,3 %).

La situația creată a contribuit nu doar sistemul, care are carențele sale, ci și lipsa unei culturi în ceea ce privește educația continuă. Asta deși experții au subliniat în repetate rânduri faptul că neparticiparea adulților la procesul de educație este o vulnerabilitate la adresa sistemului economic.

Adulții rareori au acces la informația necesară despre cursurile de calificare la care pot participa pentru extinderea competenților și există dificultăți și în corelarea necesităților și a cerințelor cursanților adulți cu oferta educațională. În plus, în zonele rurale, unde majoritatea adulților sunt angajați în agricultura de subzistență, există un acces redus la educație.

Pericolul acuzațiilor de plagiat

Nici mediul academic nu o duce mai bine. Sunt prea puține eforturi depuse în domenii-cheie pentru dezvoltarea economică precum excelența și cercetarea. Și România rămâne în continuare țara cu cel mai mic număr de absolvenții de studii superioare, deși UE subliniază faptul că s-au făcut eforturi considerabile pentru modernizarea mediului universitar.

Numărul scăzut de absolvenți duce la o criză a specialiștilor, o problemă cu care România este mult prea familiară și care, în combinație cu emigrarea, afectează serios mediul economic.

“Alături de emigrarea lucrătorilor cu studii superioare, ponderea scăzută a absolvenților de studii superioare riscă să creeze o lipsă de competențe în sectoarele care necesită un grad ridicat de cunoștințe și, în cele din urmă, să limiteze creșterea economică,” avertizează raportul UE.

Raportul pe educație ilustrează și o altă vulnerabilitate a sistemului românesc, intens dezbătută în mediul public și anume problema doctoratelor. Acuzațiile de plagiat, destul de numeroase în ultimii ani au dus la decizii ale guvernului care pot afecta întregul mediu academic prin limitarea accesului evaluatorilor străini.

“Cazurile de plagiat ridică întrebări cu privire la calitatea eticii academice și a școlilor doctorale. O recentă decizie controversată a Ministerului Cercetării și Inovării limitează participarea evaluatorilor străini la evaluarea proiectelor naționale de cercetare. Acest lucru generează preocupări cu privire la guvernanța, eficiența și deschiderea sistemului public de cercetare și învățământ superior din România,” avertizează experții europeni.